Statele UE au decis joi să invoce un articol din tratatul european care permite adoptarea în Consiliul UE doar prin majoritate calificată a deciziilor care în mod normal trebuie luate în unanimitate, subterfugiu la care apelează astfel pentru a elimina un obstacol ce ameninţa transferul către Ucraina a activelor financiare ale Rusiei îngheţate în UE în urma sancţiunilor şi pentru a neutraliza orice opoziţie a Ungariei faţă de prelungirea acestor sancţiuni, conform agenţiilor AFP şi DPA, preluate de Agerpres.
Active financiare ale Băncii Centrale a Rusiei depuse în UE, în total aproximativ 235 de miliarde de euro, au fost îngheţate în urma sancţiunilor impuse de UE după invazia rusă în Ucraina în februarie 2022.
Aceste sancţiuni trebuie însă reînnoite printr-un vot în unanimitate în Consiliul UE la fiecare şase luni, de fiecare dată sub ameninţarea unui veto din partea Ungariei lui Viktor Orban, ţară căreia Comisia Europeană i-a blocat majoritatea fondurilor europene, acuzându-l pe premierul conservator ungar că încalcă „statul de drept”.
Or, în lipsa acestor sancţiuni, activele ruseşti ar fi deblocate şi Moscova ar putea solicita imediat restituirea lor, cea mai mare parte a acestor fonduri, circa 210 miliarde de euro, fiind depuse în Belgia, ceea ce ar zădărnici planul Comisiei Europene şi al susţinătorilor europeni ai Ucrainei de a oferi acesteia un aşa-numit „împrumut de reparaţii” de cel puţin 90 de miliarde de euro finanţat din aceste active ruseşti.
Aşadar, statele UE au convenit joi cu „o largă majoritate”, la o reuniune la nivel de ambasadori, să invoce în deciziile de prelungire a sancţiunilor împotriva Rusiei articolul 122 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), care permite ca în cazul unor „dificultăţi economice severe”, măsurile corespunzătoare să nu mai fie adoptate în Consiliul UE în unanimitate, ci doar printr-o majoritate calificată, adică cel puţin 15 din cele 27 de state membre şi care împreună să însumeze cel puţin 65% din populaţia blocului comunitar, a anunţat preşedinţia daneză a Consiliului UE.
Conform textului legal adoptat la respectiva reuniune, „războiul Rusiei împotriva Ucrainei cauzează provocări economice severe”, acesta fiind argumentul pentru a invoca articolul 122 din TFUE, utilizat anterior în special în timpul pandemiei de COVID-19 pentru a facilita, printre altele, achiziţionarea de vaccinuri. Această decizie a ambasadorilor mai trebuie confirmată doar printr-o procedură scrisă, programată pentru vineri după-amiază.
Reînnoirea sancţiunilor europene împotriva Rusiei la fiecare şase luni va rămâne în continuare obligatorie, dar aceasta practic nu va mai putea fi împiedicată, întrucât ar fi foarte dificil să se constituie o minoritate de blocaj.
Comisia Europeană şi aliaţii europeni ai Ucrainei mai trebuie acum doar să convingă Belgia să accepte împrumutul pentru Ucraina finanţat din activele ruseşti. Depozitara acestor fonduri, Belgia se teme de repercusiunile financiare şi juridice ale confiscării acestor active şi cere ca toate activele ruseşti îngheţate în UE să fie incluse în „împrumutul de reparaţii”, precum şi garanţii financiare concrete din partea celorlalte state membre ale UE înainte de a-şi da acordul pentru o astfel de operaţiune, despre care Rusia afirmă că ar fi un „furt” pentru care a pregătit represalii.
Conceptul „împrumutului de reparaţii” finanţat din activele ruseşti, aşa cum a fost prezentat de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar fi ca Ucraina să îl ramburseze numai după ce Moscova i-ar plăti „reparaţii de război”, iar până atunci activele ruseşti din care este plătit împrumutul să fie înlocuite cu obligaţiuni garantate de statele UE, pentru a se asigura că riscul nerambursării împrumutului este împărţit între aceste state.
Dar, cum este greu de presupus că Rusia, cel puţin sub conducerea preşedintelui Vladimir Putin, va accepta vreodată să plătească Ucrainei „reparaţii de război”, iniţiativa propusă implică de fapt o confiscare a activelor ruseşti, deşi Comisia Europeană susţine contrariul.
Editor : A.C.
