România a avut o prezență constantă în plan internațional, dar impactul său real nu este întotdeauna vizibil, a declarat Emil Hurezeanu la emisiunea „În fața ta”. Fostul ministru de Externe a analizat implicarea României în contextul securității europene și al sprijinului acordat Ucrainei.
Întrebat dacă România joacă efectiv sau ar trebui să facă mai mult, Hurezeanu a spus: „Cred că România a jucat tot timpul. Are un joc constant. Nu în primele rânduri, nu chiar la sfârșitul clasei, în ultimele bănci, în mijloc, acolo unde elevii par cei mai puțin băgați în seamă de profesori și de observatori, și de inspectori, nu stau cu mâinile ridicate tot timpul”.
„Că sunt vreo câțiva care stau cu mâine ridicate prin forța lucrurilor – Franța, Germania, nici n-au încotro. Italia… sunt națiuni mari, Danemarca e o țară foarte importantă, pentru că și-a donat toate mijloacele antiaeriene, de apărare antiaeriană, toate mijloacele militare de apărare Ucrainei. Spre deosebire de Franța de exemplu, unde ministerul de externe francez, deci președintele Franței, au cerut livrarea de armament, iar armata franceză a spus – nu. Același lucru s-a întâmplat și în Germania până deunăzi. A fost nevoie să vină noua coaliție, în februarie anul acesta, să mai treacă alte câteva luni, și de abia acum să se pună problema ce livrăm Ucrainei și ce nu livrăm Ucrainei”, a completat Hurezeanu, duminică la emisiunea „În fața ta” difuzată de Digi24.
Citește și: Cum ar arăta garanțiile de securitate pentru Ucraina. Hurezeanu: „E prima oară când nu se mai vorbește de integritatea sa teritorială”
Acesta a subliniat că armata română a avut un rol central în păstrarea secretului privind ajutorul acordat Ucrainei.
„Dacă vă amintiți, am avut și noi în România discuția asta la un moment dat, dar noi nu prea vorbim. Și aici armata a spus nu. (...) În orice caz, armatacred că este în spatele păstrării pecetei tainei în privința ajutorului pe care îl oferim Ucrainei. De la început, ceea ce știm în legătură cu rolul nostru, știm de la alții mai mult decât de la proprii politicieni sau responsabili politici. Știm și este apreciat rolul României. Nu este atât de proeminent ca al Poloniei, prin forța lucrurilor aș spune, Polonia fiind o economie mai puternică, fiind o armată mai puternică, având o poziție geopolitică mult mai periclitată și mai acut sensibilă decât cea a României.
Deși, sincer să fiu, având în vedere că rușii vor să ajungă la Odessa, pe care o bombardează în ultimele zile intens și Odessa este 7 minute zbor de rachetă cu rază scurtă de acțiune de București, nu știu dacă e mai puțin sensibil toposul nostru cu toposul românesc. (...) În orice caz, noi am dat un ajutor important transferului de grâne. Avem un rol important în Marea Neagră, împreună cu turcii și bulgarii, de deminare”, a mai spus fostul ministru de Externe.
Rolul militar și strategic al României în regiune
Referindu-se la prezența militară a României în regiune, Hurezeanu a menționat că „în țările baltice sunt 15.000 de militari germani”.
„Noi n-am ajuns la nivelul unei brigăzi a trupelor franceze. Avem numai un batalion. O brigadă ar fi în jur de 5.000-7.000 de oameni. Țelul nostru ar fi să îi aducem pe francezi să facă o brigadă”, a mai precizat diplomatul.
El a comparat situația României cu cea a țărilor baltice, evidențiind particularitățile geopolitice ale regiunii.
„Țările baltice au două probleme. Și în defavoarea lor și în favoarea lor. În defavoarea lor țările baltice au minorități rusești importante. Au vecinătate nemijlocită cu Rusia la Marea Baltică. Estonia are 25% ruși. Au trupe rusești masate. Din satelit, în anumite momente arată cam ca trupele rusești la granița cu Ucraina în 2022. Țările Baltice nu au fost niciodată recunoscute de Uniunea Sovietică da Statele Unite. Spre deosebire de Ucraina, toți ceilalți, Georgia, unde americanii nu au nimic împotrivă. Țările Baltice au făcut parte dintr-un pachet de atenție specială a SUA. Au relațiile cele mai bune cu administrația Trump. Le-au avut cu toate administrațiile”, a punctat Emil Hurezeanu.
Importanța României în zona Mării Negre și exploatările de gaz
În final, Hurezeanu a subliniat importanța strategică a României în zona Mării Negre și legăturile cu exploatările de gaz.
„Avem un rol la Marea Neagră. Mă întreb în ce măsură exploatările noastre de gaz care încep efectiv în 2027 la Deep Neptun cu OMV Petrom vor putea intra în funcțiune. În condițiile de acum? Foarte greu. Știți că cei care organizează securizarea perimetrului unde s-a exploatat și se va exploata gaz sunt marile firme americane, cu un capital de aproape un miliard. Dacă le adăugăm și pe cele care păzesc din zona Bulgariei. Deci avem o miză economică, o miză de securitate la Marea Neagră, avem două strategii ale Mării Negre propuse la UE, asimilată, propusă, administrației Biden, asimilată, Congresul ne susține. Dar suntem singura țară importantă dintr-o astfel de zone de unde trupele americane, dacă nu vor pleca, n-au ajuns”, a mai spus acesta.
Hurezeanu concluzionează că, deși rolul României este apreciat și constant, securitatea și interesele economice din regiune necesită o strategie coerentă și vizibilitate mai mare pe plan internațional.
Editor : I.B.