Guvernul Ponta și-a angajat răspunderea pentru legea retrocedărilor

29032013-2013-04-17-08h23m19s57

Actualizare 14:15 Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament pentru controversata lege a retrocedărilor. Şeful Executivului a promis să nu mai recurgă la această metodă pe care a criticat-o atât de mult atunci când era în opoziţie. Partidul Democrat Liberal a anunţat că va contesta legea la Curtea Constituţională.

O motiune de cenzură este exclusă. Dacă democrat liberalii ar fi putut iniția o moțiune de cenzură, ar fi fost dezbătută și ar fi fost întârziată intrarea în vigoare a acestei legi.

O altă cale de atac ar fi contestația la Curtea Constituțională, pe care democrat liberalii au anunțat-o deja, ceea ce înseamnă că legea nu intră direct în vigoare.

„Școlile și spitalele care sunt retrocedate timp de zece ani nu pot să îşi schimbe destinația. Trebuie să rămână școli şi spitale. Parcurile şi spaţiile verzi nu se retrocedează în nicio condiţie. Islazurile nu mai pot fi retrocedate decât cu acordul ministrului Agriculturii şi pe baza unui referendum. Pădurile care vor fi retrocedate se vor supune unui regim strict. Cei care nu pot să primească în natură să poată să paricipe la licitaţiile cu puncte şi să obţină o despăgubire în echivalent”, a declarat Victor Ponta - premierul României.

„Sunt multe teme pe care le vom ataca. Există un proiect de lege în Parlament cu această temă și Guvernul nu avea dreptul să vină cu această asumare. Se încalcă dreptul de proprietate a celor care au hotărâri definitive”, a avertizat Vasile Blaga.

Premierul e gata să plătească cu funcţia lui şi a colegilor lui dacă legea nu trece de Parlament

În cazul neadoptării acestui nou act normativ, premierul Victor Ponta susţine că ţara noastră riscă despăgubiri de opt miliarde de euro. Angajarea răspunderii pentru o lege înseamnă că Executivul îşi pune mandatul la dispoziţia Parlamentului şi că premierul e gata să plătească cu funcţia lui şi a colegilor lui dacă legea nu trece de Parlament.

Deși a criticat vehement numeroasele ordonanțe de urgență și angajări de răspundere făcute de Guvernul Boc, Victor Ponta vine astăzi în Parlament și face exact același lucru. Și o face cu o lege extrem de importantă – cea privind retrocedările.

Guvernul Boc a făcut exces de angajări ale răspunderii, întrucât nu avea o majoritate sigură cu care să-şi treacă legile prin Parlament. USL are, însă, 70 la sută în Parlament, deci nu ar fi trebuit să existe vreo problemă la adoptarea legii.

De ce a fost nevoie de asumare în locul procedurii obișnuite de dezbatere parlamentară?  Victor Ponta susține că nu mai era timp de dezbateri și vot parlamentar, pentru că CEDO ne-a dat termen până în luna mai să rezolvăm această probleme veche de 23 de ani. Acesta este ultimul termen dat de CEDO. 

 Până acum, guvernele au reușit să obțină trei amânări. Este o problemă veche, pasată de la un executiv la altul, o problemă care afectează mii sau chiar zeci de mii de foști proprietari care-și cer înapoi averile confiscate în timpul regimului comunist. Dar mai mult decât atât, acest proces îi afectează pe toți cei care contribuie la bugetul de stat. Conform unei estimări făcute de premierul Victor Ponta - o estimare neclară, pentru că guvernul nu a făcut niciun inventar exact - valoarea totală a despăgubirilor depășește 8 miliarde de euro.

Slabe șanse pentru o moțiune de cenzură

Ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților începe la ora 11.00. Angajarea răspunderii se face rapid. Premierul Victor Ponta vine în fața Parlamentului reunit și prezintă textul legii pe care își asumă răspunderea. Dacă în termen de trei zile niciun partid nu depune o moțiune e cenzură, actul normativ intră în vigoare.  

Dacă o moţiune trece, legea e respinsă şi guvernul e demis.

Legea are toate şansele să treacă de Parlament, întrucât PDL, singurul partid de opoziţie care vrea să depună moţiune de cenzură, nu are nici jumătate din numărul necesar de semnături.

 Nu au loc dezbateri pe fondul legii. Opoziţia are la dispoziţie trei zile ca să depună moţiune de cenzură. Îi trebuie însă o pătrime din semnăturile deputaţilor şi senatorilor, adică 147. PDL nu le are, are doar 76 de parlamentari (unul a demisionat luni) şi nu poate iniţia moţiune fără UDMR şi PPDD, cu care ar putea aduna maximum 166 de semnături.

Victor Ponta a făcut lobby pentru lege la toate partidele şi s-a întâlnit cu toate grupurile parlamentare cu excepţia PDL.

Ca urmare, UDMR și PPDD au anunțat deja că nu vor semna o eventuală moțiune de cenzură inițiată de PDL.

Legea poate fi atacată la Curtea Constituțională

Înainte de a merge la promulgare, poate fi atacată la CCR de către parlamentari. Preşedintele poate refuza promulgarea şi poate cere reexaminarea ei în Parlament. Cererea preşedintelui se dezbate în şedinţă comună, ca şi o eventuală decizie de neconstituţionalitate.  

Cum se va face despăgubirea

Foştii proprietari trebuie să aştepte ani la rând până să primească despăgubirile, acolo unde nu se poate face restituirea în natură. Mai mult, guvernul nu are o evidenţă a proprietăţilor pe care le are în patrimoniu, cu toate că a făcut o estimare a valorii bunurilor pe care le mai are de restituit: 8 miliarde de euro. 

Pentru început, Executivul va încerca să-i convingă pe foştii proprietari să accepte alte terenuri sau imobile de la stat, în schimbul celor confiscate de comunişti. Cei care nu pot fi despăgubiţi în natură vor primi câte un punct pentru fiecare leu din valoarea casei, valoare stabilită de autorităţi. Concret, pentru o casă evaluată la 100 de mii de lei vor fi acordate 100 de mii de puncte. 

Punctele pot fi folosite de foştii proprietari pentru a cumpăra, prin licitaţie, alte imobile de la stat sau pot fi transformate în bani, dar nu mai devreme de 2017. Însă banii nu vor veni toţi odată, ci în tranşe de câte 14 % pe an, astfel încât abia în 2024 va fi recuperată întreaga sumă.

Un sistem criticat atât de specialişti, cât şi de cei ale căror bunuri au fost confiscate.

Legea încearcă să rezolve o problemă dificilă în primul rând pentru stat. Ar fi nevoie de 8 miliarde de euro, bani care vor fi daţi din bugetul de stat. Doar în primi trei ani, din visteria statului vor pleca 350 de milioane de euro. Vârful de plată va fi în 2017: de aproape 700 de milioane de euro. Până acum, statul a plătit despăgubiri de cinci miliarde de euro, din care jumătate s-au dus către cumpărătorii de drepturi litigioase. Este o altă problemă pe care încearcă să o rezolve noua lege.

În ultimii 22 de ani, au fost soluţionate peste 27.000 de dosare, din care au fost plătite efectiv despagubiri în 13.000 de cazuri. Alţi 200.000 de proprietari aşteaptă o rezolvare a situaţiei. Până la modificarea acestei legi, proprietarii cu bunuri confiscate de comunişti primeau fie bani, fie acţiuni la Fondul Proprietatea. Cum acţiunile s-au epuizat, rămân doar soluţiile propuse prin noua lege. O lege care nu face referire la soarta celor care locuiesc în imobilele revendicate.

Ani de zile de luptă în instanță

Unii proprietari s-au judecat cu statul român ani de zile pentru a-şi recupera proprităţile naţionalizate. Un exemplu în acest sens este casa Monteoru, fostul sediu al Uniunii Scriitorilor, care a fost recâştigat definitiv de proprietar după mai bine de şapte ani de eforturi. 

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
cmp_level, prv_level, m2digi24ro, stickyCookie
Studiu de Audienţă și Trafic Internet (prin CXENSE) brat.ro
cX_S, cX_P, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Instagram instagram.com Vezi politica de confidenţialitate
csrftoken, ds_user_id, ig_did, ig_cb, mcd, mid, rur, shbid, shbts, urlgen
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cx_profile_timeout, cx_profile_data
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi politica de confidențialitate