Introducerea stemei pe drapel, o tevatură fără rost

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 19 aprilie

Cîrstoiu: Mandatul meu e pe masa coaliției

Panică în Paris după ce o persoană a amenințat că va arunca în aer consulatul iranian

Ambasadorul Israelului: Sancțiunile care vin spre Iran nu sunt suficiente. Trebuie să acționăm mai puternic pentru a preveni războiul

Adrian Cioroianu, despre atacul de vineri: Acest episod e închis, dar înfruntarea care există de zeci de ani va continua

Un avion de luptă s-a prăbușit în Rusia după ce a atacat cu rachete teritoriul ucrainean. Imagini cu aeronava cuprinsă de flăcări

Nicolae Ciucă, la Jurnalul de Seară

Un preot vrea să trimită fetele abuzate la închisoare

Kelemen: Nu e vorba de România când candidează Iohannis la NATO. Rutte e cel mai cinic politician din Europa

„Drapelul României este tricolor, având pe fondul galben stema ţării; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu". Aşa sună amendamentul depus de Gheorghe Emacu, deputat PSD şi aprobat de membrii Comisiei pentru revizuirea Constituţiei. 

Propunere ce dă peste cap socotelile primarilor. Mulţi dintre ei şi-au făcut stoc pentru ani de zile. Este cazul edilului din comuna Mărgineni, judeţul Bacău. Fire prevăzătoare, primarul are o rezervă serioasă de steaguri.

Toate instituţiile publice sunt obligate să aibă steagul României la intrare. Parlamentul, Guvernul, ministerele, primăriile, consiliile locale şi judeţene, şcolile şi grădiniţele. În cea mai mică primărie de comună sunt cel puţin opt steaguri. La intrare, pe hol, în sala de şedinţă, în biroul primarului. Aşa că efortul financiar de a le schimba nu e de ici de colo.

Un drapel de dimensiuni clasice costă acum între 12 şi 30 de lei. Dacă va avea şi stemă, cel mai mic preţ va fi de 40 de lei.

Odată cu reintroducerea stemei, vor trebui schimbate însemnele tricolore ale cadrelor militare, poliţiştilor, pompierilor şi jandarmilor. Avem 70.000 de militari, 50.000 de poliţişti, 20.000 de jandarmi şi 10.000 de pompieri. Trebuie să ţinem cont de faptul că, cel puţin teoretic, fiecare ar trebui să aibă două uniforme. Iar însemnele costă de la 5 până la 100 de lei, în funcţie de complexitate şi material.

Argumentul deputatutului care a creat toată tevatura este acela că România are steagul identic cu al Ciadului. Istoricii cred că modificarea drapelului nu are rost.

„Cred că e o problemă secundară, dacă ne gândim că România are probleme mult mai serioase de rezolvat. Nu cred că vom fi mai cunoscuţi în ochii străinilor, în lume, în Europa dacă adăugăm sau nu o stemă pe steagul naţional”, a explicat Alin Ciupală, istoric. 

Drapelul românesc a apărut în 1859, odată cu Unirea Principatelor, în timp ce steagul Ciadului a apărut cu 100 de ani mai târziu, în 1959. Aşadar nu ne putem face griji că am copiat drapelul unui alt stat. În Uniunea Europeană, din cele 27 de state doar patru au stemă pe drapel.