Sala Tronului, deschisă publicului pentru aducerea unui ultim omagiu Reginei Ana

Ce ar fi putut urmări Rusia prin trimiterea „intenționată” a dronei în spațiul aerian al României. Analiza generalului (r) Dorin Toma

„Militarii români fac minuni cu ce au”. Radu Miruță spune că pilotul care a doborât drona a reacționat într-o fracțiune de secundă

Primele imagini de la locul în care s-a prăbușit drona doborâtă de un avion F-16, în Buzău

Nicușor Dan: Un avion F-16 a doborât o dronă în spațiul aerian românesc

Nicușor Dan: România vrea să dubleze schimburile comerciale cu India. „Există perspective economice importante între economiile noastre

Inundații în Bulgaria, într-o zonă aleasă de mulți români pentru vacanțele pe litoral

Călin, șeful de promoție cu notițe devenite legendă. Povestea tânărului de 10 pe linie, la Medicină

Scumpirile taie pofta de ieșit în oraș. Vânzările în restaurante au scăzut chiar și cu 50%

„Mai puține claxoane și mai multă muncă”. Bolojan a explicat ce s-ar întâmpla dacă ar părăsi „mâine” funcția de prim-ministru

Atracţia principală a Palatului Regal de pe Calea Victoriei este salonul în care se organizau cele mai multe dintre ceremoniile oficiale printre care şi Ziua Regelui.

Sala Tronului a fost inaugurată la 1 ianuarie 1935, într-o festivitate la care au participat 600 de persoane. A fost şi momentul în care regele Carol I a primit cheia Palatului Regal.

O arhitectură somptuoasă, decorată de maeştri aleşi ai vremii, la care regele Carol I apelase pentru a face Palatul Regal din Bucureşti să redea măreţia noii Românii devenită regat în anul 1881.

„Mergând înspre tron, observăm că el era adăpostit sub un baldachin, încoronat cu o replică a coroanei de oţel a Romaniei şi, în spate, avea această ţesătură extrem de somptuoasă, realizată special pentru acest spaţiu şi care este decoarată cu stemele provinciilor istorice ale României,” spune Codruța Cruceanu, istoric de artă.

Până la tron, însă, vizitatorii regelui aveau de parcurs de la intrare un drum destul de lung. Porţiune suficientă pentru a produce o stare de meditaţie cu privire la desfăşurarea vizitei, la ceea ce urma să se întâmple, de fapt, spun istoricii.

„Pe partea dreaptă vedem câteva uși care duc către un spațiu alăturat, care la origine avea rolul de salon în care se păstra argintăria, vesela pentru dineurile oficiale. În partea stângă, observăm niște geamuri mari de dimensiuni colosale, care dau înspre piața palatului,” explică Codruța Cruceanu, istoric de artă.

Pe lângă vizitele oficiale, Sala Tronului era şi spaţiul în care se desfăşurau balurile regale.

„Trei baluri pe sezon, care se dădeau între epifanie, Bobotează și începutul postului Paștelui. La aceste baluri, participau nu doar membrii aristocrației sau ai guvernului, ci și funcționarii, aparatul administrativ, fiind o modalitate de recompensare a efortului făcut de către acest aparat administrrativ,” adaugă Codruţa Cruceanu, istoric de artă.

Este prima dată după Revoluţie când Sala Tronului este folosită pentru funeraliile unui monarh.

„Palatul în sine este o operă de artă, dar semnificațiile simbolice, cred eu, sunt pe măsură, de aceea mi s-a părut firesc ca o parte din ceremoniile regale legate de dispariția Majestății Sale Regina Ana să aibă loc și în această clădire,” spune Călin Stegerean, directorul Muzeului Național de Artă.

Cei care vor să îi aducă un ultim omagiu Reginei Ana o pot face joi şi vineri, când sicriul va ajunge în Sala Tronului de la Palatul Regal din Capitală.