Tablourile furate din Olanda. Cuiele descoperite în sobă datează din secolul al XIX-lea. Cât a costat expertiza
Experții au analizat mai bine de trei luni probele puse la dispoziție de procurorii care au făcut percheziții în casa unuia dintre suspecți. La începutul lunii martie anul acesta au fost ridicate din soba casei mai multe probe de cenușă precum și o serie de cuie, despre care experții au ajuns la concluzia că sunt produse manual în secolul XIX. Aceste cuie erau folosite pentru fixarea pânzelor în rame.
În analiza pigmenților descoperiți în cenușa ridicată din casa unuia dintre suspecți s-au descoperit pigmenți special folosiți în realizarea operelor de artă în tehnica uleiurilor pe pânză. De asemenea, s-au descoperit și urme speciale la tratarea pânzei în perioada din care datează și o parte dintre lucrările furate din muzeul din Olanda.
Specialiștii spun că nu se pot pronunța cu certitudine dacă acele pânze care ar fi fost arse în județul Tulcea sunt cele furate din muzeul din Rotterdam. Nu există un termen de comparație și, mai mult decât atât, specialiștii spun că procurorii nu le-au cerut să spună doar dacă în urmele ridicate la percheziție există indicii potrivit cărora acolo ar fi fost arse opere de artă ce datează din secolul al XIX-lea. Aceste lucru trebuie stabilit acum de procurorii care cercetează distrugerea operelor de artă.
„Cuiele sunt mai vechi de sfârșitul secolului XIX, produse într-o tehnică meșteșugărească, de fierari, bucată cu bucată, prin forjare. Cuiele actuale sunt produse industrial, cu ajutorul unei mașini, din sârmă. E o diferenţă de la cer la pământ”, a declarat dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul interimar al Muzeului de Istorie.
Experții români spun că s-ar putea cere o contraexpertiză în Franța sau Olanda.
Prezent în studioul Digi24, dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu a explicat că nu va cere autorităților române să deconteze costurile ridicate ale expertizei de autentificare. Directorul Muzeului de Istorie a estimat că nota de plată s-ar putea ridica de la câteva zeci de mii de euro până la 100.000 de euro și nu a exclus să ceară această despăgubire de la făptași, în momentul în care se va ajunge la o condamnare finală.
Filmul furtului de tablouri
În 15 iulie, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe Radu Dogaru, Eugen Darie, Alexandru Bitu, Olga Dogaru, Petre Condrat şi, în lipsă, pe Adrian Procop, în dosarul privind furtul celor şapte tablouri de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam, valoarea prejudiciului fiind estimată la 18 milioane de euro.
Adrian Procop şi Radu Dogaru sunt acuzaţi că, în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, au intrat prin efracţie în Muzeul Kunsthal din Rotterdam, cu complicitatea lui Darie, de unde au furat şapte picturi în ulei şi acuarele.
Alexandru Mihai Bitu este acuzat că a aderat la grupul infracţional şi i-a ajutat pe Dogaru, Darie şi Procop în încercarea de a valorifica tablourile furate, precum şi că a intermediat comercializarea operelor de artă. Petre Condrat a fost trimis în judecată pentru tăinuire, fiind acuzat că a înlesnit inculpaţilor Dogaru şi Darie valorificarea a două dintre operele de artă, "cunoscând că acestea provin din săvârşirea unei infracţiuni", au precizat procurorii.
Olga Dogaru, mama lui Radu Dogaru, este acuzată că ar fi transportat şi ascuns tablourile care au fost furate de la muzeul din Rotterdam.
Dosarul va fi luat în discuţie de magistraţii Judecatoriei Sectorului 3 Bucureşti, primul termen de judecată fiind stabilit în 13 august.
Potrivit unor informații obținute de reporterii Digi 24, vânzarea tablourilor furate a fost negociată de suspecți pe Facebook.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
