La aproape doi ani de la protestul diasporei din Piața Victoriei, procurorii DIICOT dau o soluție parțială în dosarul violențelor din 10 august: nu sunt probe că a fost vorba de o tentativă de lovitură de stat, așa cum susținea Jandarmeria Română în plângerea depusă la Parchet, dar nici că ar fi fost pregătită, din timp, reprimarea protestului, așa cum au susținut o parte dintre participanți, care au făcut și plângeri penale în acest caz. Așa că șefii Jandarmeriei de atunci au fost scoși de sub urmărire penală. Cazul nu se închide complet: există informații, în cazuri punctuale, că unii jandarmi au acționat cu violență împotriva protestatarilor, fără acoperire legală, așa că vor fi investigați pentru purtare abuzivă de procurorii militari.
DIICOT a anunțat clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii, în forma tentativei, a infracțiunii de acțiuni împotriva ordinii constituționale.
De asemenea, au fost clasate acuzațiile de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu și complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă împotriva a patru oficiali din MAI și Jandarmerie - maior CAZAN LAURENŢIU VALENTIN, comisar şef de poliţie CHIRICĂ MIHAI DAN, colonel CUCOŞ GHEORGHE SEBASTIAN și colonel SINDILE IONUŢ-CĂTĂLIN.
DIICOT își declină competențele pentru urmărirea penală pentru de purtare abuzivă, abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu constând în aceea că ”în data de 10.08.2018, începând cu ora 1800, cu ocazia mitingului organizat în zona Piaţa Victoriei din mun. Bucureşti, au avut loc incidente violente în care au fost implicate forţele de ordine din cadrul Jandarmeriei Române, în urma cărora a rezultat rănirea mai multor persoane”, în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Parchetelor Militare.
În ceea ce privește plângerea făcută de Jandarmeria Română în septembrie 2018, anchetatorii spun că nu există probe care să conducă la susținerea acuzației de tenativă de răsturnare a ordinii constituționale, iar protestul din 10 august era legitim.
Pe de altă parte, în ceea ce privește plângerile făcute de protestatari cu privire la modul în care a acționat Jandarmeria și la acuzațiile că aceștia ar fi premeditat înăbușirea protestului, procurorii DIICOT spun că nu sunt probe suficiente și au decis clasarea acuzațiilor de abuz în serviciu și purtare abuzivă pe numele șefilor de atunci ai Jandarmeriei Române și Jandarmeriei Capitalei.
Anchetatorii au considerat că decizia Jandarmeriei de a opri protestul a fost legitimă în contextul în care se putea ajunge la o situație tragică după ce pistolul unei femei-jandarm a fost furat de unul dintre protestatari.
„Indiferent de valoarea socială prezervată, sintagma 'scopul scuză mijloacele' nu-şi găseşte locul într-un stat de drept, valorile constituţionale consacrând într-o societate democratică nu doar drepturi de revendicat, ci şi obligaţii de respectat. În urma numeroaselor incidente violente dintre protestatari şi forţele de ordine, momentul intervenţiei a fost decis de către comandantul acţiunii şi determinat de necesitatea eliminării riscurilor privind viaţa şi integritatea corporală a membrilor forţelor de ordine şi a participanţilor la manifestare (violenţele îndreptate împotriva forţelor de ordine începuseră să capete forme extreme culminând cu sustragerea unei arme de foc şi a muniţiei aferente pe fondul blocării, izolării şi agresării brutale în mijlocul mulţimii a unui număr de doi jandarmi; înmulţirea situaţiilor în care, în demersul de agresare a forţelor de ordine, obiectele contondente aruncate de unii protestatari loveau în cădere alţi protestatari)”, arată DIICOT.
Pe de altă parte, procurorii DIICOT au luat decizia de a trimite restul investigației la Secția militară a Parchetului General, având în vedere că au rezultat situații punctuale de purtare abuzivă și abuz în serviciu din partea unor jandarmi care i-au agresat nejustificat pe unii dintre protestatari.
Procurorii au investigat organizarea, conducerea și modul de intervenție al jandarmilor împotriva manifestanților care au participat la protestul diasporei din 10 august 2018.
Dosarul a fost anchetat inițial de procurorii militari. Au avut aproape o mie de plângeri de la protestatari şi jandarmi şi au audiat peste 1.600 de oameni. Patru oficiali au fost puşi sub acuzare.
La protestul din Piaţa Victoriei, la care au participat mii de oameni, au avut loc mai multe violenţe ce s-au soldat cu zeci de răniţi (protestatari şi jandarmi). În acest dosar au fost puşi sub acuzare Cătălin Sindile şi Sebastian Cucoş, actualul şi fostul şef al Jandarmeriei Române, conducerea Jandarmeriei Bucureşti (Laurenţiu Cazan), dar şi Mihai Dan Chirică, secretar de stat în MAI. Faptele sunt complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă.
De asemenea, şi la DIICOT a fost deschis un dosar în urma protestului, după ce Jandarmeria Română a depus plângere, sesizarea vizând infracţiuni împotriva ordinii constituţionale.
În iulie 2019, procurorii din cadrul Secției parchetelor militare au dispus declinarea competenței de soluționare a dosarului 10 august în favoarea DIICOT, motivând că incidentele de la protestul diasporei țin de securitatea națională.
