Dosarul Gheorghe Ursu. Un fost ministru comunist, acuzat în dosarul morţii disidentului
Dosarul a fost redeschis de secţia militară a Parchetul General pentru infracţiuni contra umanităţii.
„Ce-am făcut a fost să prezint dovezi că acel dosar, disjuns acum 11 ani, nu a fost niciodată urmărit penal sau judecat. A fost pur şi simplu muşamalizat”, a declarat fiul disidentului Gheorghe Ursu, Andrei Ursu.
Fiul disidentului a făcut greva foamei timp de 17 zile. El a cerut ca toţi cei responsabili de moartea violenta a tatalui sau sa fie traşi la raspundere. Abia după 30 de ani, dosarul a fost redeschis, iar procurorii vor să-l cerceteze şi pe Ministrul de Interne comunist.
George Homootean are acum 93 de ani și locuiește în Hunedoara. Indiferent de răspunsul Președintelui,el tot ar putea fi audiat de procurorii militari. Procurorii vor să afle cum îi trata pe cei consideraţi ostili regimului comunist.
Disidentul Gheorghe Ursu a fost acuzat că a corespondat cu postul de radio Europa Libera și a murit din cauza torturii la care ar fi fost supus. A fost bătut, susţin anchetatorii, în timpul interogatoriilor de la arestul miliției Capitalei dar și în celula sa, de un alt bărbat arestat. Cei doi au fost condamnați.
Parchetul General a redeschis toate anchetele în care au fost reclamate abuzurile făcute înainte de 1989. Cercetarile merg, însă, foarte greu.
„România a întârziat nepermis de mult acest moment al adevărului. La mijloc nu cred că se mai poate afla ideea unei justiţii care să aibă în centrul ei doar persoane. Suntem la un sfert de secol, e limpede că mulţii dintre actorii regimului nu mai pot fi traşi fizic la răspundere”, a explicat Radu Preda, președinte ICCMER.
„În conformitate cu disp. art. 109 alin. 2 din Constituția României și art. 12 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat Preşedintelui României formularea cererii de urmărire penală pentru HOMOȘTEAN GEORGE, fost ministru de interne, în perioada 04.09.1978 - 03.10.1987, sub aspectul complicităţii la infracțiuni contra umanității, prevăzută de art. 48 Cod penal rap. la art. 439 alin. 1 lit. e, g, k din Codul penal.
Faptele reţinute în sarcina acestuia formează obiectul dosarului cunoscut generic „Moartea dizidentului Ursu Gheorghe Emil” aflat în instrumentarea procurorilor Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Deși faptele ce formează obiectul cauzei au fost comise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, act normativ ce stabilește procedura de urmat în cazul atragerii răspunderii ministeriale, având în vedere că normele de procedură sunt de strictă și imediată aplicare, procedura de sesizare a Președintelui României pentru a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului, ori fost membru al Guvernului este aplicabilă și în prezenta cauză.
De altfel, prin Decizia nr. 93 din 16 iunie 1999, Curtea Constituțională a statuat că în privința mandatului de membru al Guvernului, Constituția nu a instituit imunitatea, ci o altă măsură de protecție și anume condiționarea dreptului de a cere urmărirea lui penală pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției. Această măsură de ocrotire a interesului public subzistă și după încetarea mandatului membrilor Guvernului, așa încât este evident că, în privința infracțiunilor comise în exercițiul funcției, punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului trebuie să se realizeze cu respectarea acelorași norme procedurale”, se arată într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
