Legătura dintre acuzațiile DNA la adresa lui Tăriceanu și unul dintre cele mai păguboase contracte din istoria României

Data actualizării: Data publicării:
161121_DNA_CLAUDIU_FLORICA_05_INQUAM_Octav_Ganea

La patru ani de la începerea anchetei în cazul tunului cu licenţe Microsoft, apare şi numele lui Călin Popescu Tăriceanu în investigaţia procurorilor anticorupţie. Șeful Senatului este acuzat că ar fi primit mită 800.000 de dolari. 105 milioane de dolari şi 110 de milioane de euro a plătit statul pentru închirierea unor programe de computer. Surse din interiorul anchetei spun că varianta de program din 2013 putea fi cumpărată la preţ de patru ori mai mic în 2004. Iar trei guverne, cel puţin zece miniştri şi trei prim-miniştri au avizat timp de zece ani unul dintre cele mai mari contracte din istoria României moderne, ce s-a dovedit o uriașă pagubă.

În septembrie 2003, Guvernul României încheie un acord cadru cu Microsoft pentru cumpărarea, cu preţ avantajos, redus cu 50 la sută, a 50 de mii de licenţe pentru computerele din toată administraţia publică centrală. De acestea ar fi beneficiat 29 instituţii, printre care ministerele de Interne, Justiţie, Sănătate, Finanţe, Institutul Naţional de Statistică şi Parchetul General.

„Parteneriatul Strategic între Guvernul României şi Microsoft” era semnat de oficialii de atunci: prim-ministrul Adrian Năstase, ministrul Tehnologiei şi Informaţiei, Dan Nica, ministrul de Externe, Mircea Geoană, cel al Integrării, Hildegard Puwak, şi şeful secretariatului general al Guvernului, Şerban Mihăilescu.

O lună mai târziu, Fujitsu Siemens Computers, în calitate de pretins unic distribuitor al licenţelor Microsoft în România, şi firma Microsoft România fac o ofertă concretă Guvernului. Cele două companii avansează o propunere comună: să vândă statului cu 42 de milioane de dolari cele 50 de mii de licenţe. Oferta era semnată de Claudiu Florică - director al Fujitsu Siemens Computers România, şi de Silviu Hotăran - Director General al Microsoft România.

În noiembrie 2003, ministrul Finanţelor, Mihai Tănăsescu, decide că bugetul poate suporta plata integrală a celor 42 de milioane de dolari. Prin hotărârea 1473, Guvernul Năstase deleagă Secretariatului General al Guvernului abilitatea de a semna contractul comercial. Cu precizarea că banii pot fi plătiţi prin suplimentarea fondului de rezervă al guvernului.

Cu trei zile înainte de expirarea ofertei de cumpărare primită de Guvern, Fujitsu Siemens Computers şi Microsoft România propun Ministerul Comunicaţiilor închirierea de licenţe pentru 5 ani.

Noua ofertă apare după ce acelaşi minister al Finanţelor, în urma unei alte analize, susţine că nu are fondurile necesare pentru cumpărarea licenţelor şi caută o sursă de bani.

Prin noua propunere, Fujitsu Siemens Computers cere 43,6 milioane de dolari pentru închirierea licenţelor Microsoft pe 5 ani. Deci mai mult cu un milion şi jumătate de dolari decât pentru prima variantă. Însă, Fujitsu Siemens Computers îşi arată şi disponibilitatea să finanţeze cu 11 milioane de dolari Guvernul României pentru încheierea contractului.

Vechea hotărâre de Guvern este anulată şi, prin noul act normativ, Executivul decide închirierea licențelor Microsoft pentru 5 ani și încheierea contractului de finanţare cu Fujitsu Simens Computers.

Înţelegerea pentru închirierea licenţelor este continuată de toate guvernele ce au urmat până în 2013. În perioada mandatului de premier al lui Călin Popescu Tăriceanu, guvernul a emis trei hotărâri pentru prelungirea contractului cu Fujitsu Siemens prin acte adiţionale.

Unul dintre acestea deleagă Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei să facă acest lucru. Ministerul primeşte prin Hotărâre de Guvern abilitatea de a încheia actul adiţional cu Fujitsu Siemens pentru 26.172.156 USD, contravaloarea a aproximativ 39 de mii de licenţe.

În acelaşi document se arată că plata se efectuează, pentru Guvernul României, din bugetul de stat, într-o singură tranşă, în trimestrul I al anului 2009, dar nu mai târziu de 31 martie 2009, în limita sumelor aprobate prin lege pe anul 2009 cu această destinaţie în bugetul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei. Toate actele normative prin care s-au dat banii au si semnaturile lui Calin Popescu Tăriceanu, Karoly Borbely, Anton Anton - ministtul Cercetării sau Varujan Vosganian, ministul de Finanțe.

Citiți mai mult despre acest subiect într-o investigație România furată: Tunul de 67 de milioane de dolari din afacerea Microsoft. Unde s-au dus banii dați de trei guverne

 

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri