Mandatul de arestare pe numele lui Radu Mazăre rămâne valabil. ÎCCJ i-a respins contestația

Fostul edil al Constanţei, Radu Mazăre, şi-a jucat astăzi ultima carte pentru a scăpa de mandatul de arestare şi de cel de urmărire internaţională, emise după ce a fugit în Madagascar. El şi-a trimis avocaţii la curtea supremă ca să-i susţină poziţia, însă argumentele ridicate nu i-au convins pe judecători. Mandatul de arestare emis în lipsă pe numele lui Radu Mazăre rămâne valabil. Fostul edil a plecat din ţară la sfârşitul anului trecut şi, printr-o scrisoare, a anunţat că este solicitant de azil politic în Madagascar.

Magistrații Înaltei Curți hotărâseră, în primă instanță, emiterea unui mandat de arestare, după ce fostul edil a anunţat că nu mai vine la proces, pentru că s-a refugiat în Madagascar. Avocații lui Mazăre au contestat însă decizia, iar astăzi această contestație a fost respinsă.

În motivarea deciziei luate în primă instanță, magistrații arătau că, prin plecarea în Madagascar, fostul primar a abuzat de încrederea magistraţilor, care i-au ridicat interdicţia de a părăsi ţara.
„Acesta a încălcat cu rea-credinţă obligaţiile prevăzute de lege, neprezentându-se nici la sediul Biroului de Supravegheri Judiciare, conform graficului de supraveghere stabilit de această instituţie, şi nici la termenul de judecată în faţa instanţei de judecată.”
Judecătorii nu au fost impresionaţi de apărarea fostului edil, care a anunţat că cere azil politic în insula din sudul Africii, deoarece se consideră persecutat. Curtea Supremă explică, în motivarea deciziei prin care pe numele lui Radu Mazăre a fost emis mandat de arestare, că faptele pentru care este acuzat justifică decizia.
„Radu Mazăre a indus în eroare şi, mai apoi, a sfidat Înalta Curte, reuşind totodată să inducă în opinia publică un sentiment de slăbiciune a statului român şi de zădărnicie a actului de justiţie, care tinde să se amplifice, având în vedere alte cazuri notorii de sustragere a unor inculpaţi de sub puterea unor măsuri preventive ori de la executarea pedepsei.” (sursa: motivare ICCJ)
Chiar dacă nu dă nume, instanţa supremă are exemple de inculpaţi fugiţi chiar în propriile procese. Sebastian Ghiţă are două mandate de arestare pe numele său, după ce a reuşit să plece din ţară, deşi avea interdicţie. Omul de afaceri Puiu Popoviciu a mers în instanţă până la ultimul termen de judecată al procesului, însă înainte ca judecătorii să îl condamnate definitiv la şapte ani de închisoare, a plecat la Londra. Iar Alina Bica, fostul şef anti-mafia care are două condamnări nedefinitive, a anunţat Curtea Supremă că este în Costa Rica, invocând probleme medicale ce nu îi permit să revină în ţară.