Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) a reacționat sâmbătă, în urma raportului Comisiei Europene privind statul de drept în România, considerând documentul drept „un reper important pentru o dezbatere publică bazată pe date obiective şi pe analiza funcţionării instituţiilor”. Instituţia subliniază însă că „Raportul nu confirmă existenţa unor disfuncţionalităţi sistemice ale activităţii Ministerului Public şi nici concluzia că actualul cadru normativ privind organizarea autorităţii judecătoreşti ar fi generat, prin el însuşi, regresul funcţionării sistemului judiciar”.
PÎCCJ anunţă, sâmbătă, că a luat act de publicarea Raportului Comisiei Europene privind statul de drept - ediţia 2026, inclusiv a capitolului dedicat României.
„Raportul oferă o evaluare amplă a evoluţiilor din domeniul justiţiei şi formulează recomandări menite să contribuie la consolidarea statului de drept şi la creşterea eficienţei sistemului judiciar. Totodată, acesta evidenţiază atât progresele înregistrate în ultimii ani, cât şi domeniile în care sunt necesare măsuri suplimentare. Ministerul Public apreciază că evaluarea Comisiei Europene reprezintă un reper important pentru o dezbatere publică bazată pe date obiective şi pe analiza funcţionării instituţiilor, în concordanţă cu standardele europene privind statul de drept. Raportul nu confirmă existenţa unor disfuncţionalităţi sistemice ale activităţii Ministerului Public şi nici concluzia că actualul cadru normativ privind organizarea autorităţii judecătoreşti ar fi generat, prin el însuşi, regresul funcţionării sistemului judiciar. În acelaşi timp, Comisia Europeană formulează recomandări punctuale privind consolidarea unor mecanisme instituţionale şi eficientizarea activităţii judiciare, recomandări care trebuie analizate cu responsabilitate şi în spiritul cooperării loiale între autorităţile publice”, scrie în comunicatul publicat de Parchetul general.
În documentul citat se mai arată că Ministerul Public reafirmă că semnalarea disfuncţionalităţilor şi dezbaterea critică asupra funcţionării justiţiei reprezintă componente esenţiale ale unei societăţi democratice, subliniind că acestea „trebuie să se întemeieze pe fapte verificate şi pe evaluări obiective, evitând generalizările care pot afecta încrederea cetăţenilor în autoritatea judecătorească şi în instituţiile statului”.
Citește și:
CSM, după raportul privind statul de drept: Dezbaterea despre justiție trebuie bazată pe fapte, nu pe „stigmatizarea” magistraților
„În ceea ce priveşte activitatea parchetelor, Ministerul Public îşi reafirmă angajamentul de a exercita atribuţiile constituţionale şi legale cu independenţă, imparţialitate şi profesionalism, în vederea apărării ordinii de drept, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi a intereselor generale ale societăţii. Combaterea corupţiei, a criminalităţii organizate, a traficului de persoane, a criminalităţii economico-financiare şi a infracţionalităţii informatice rămâne o prioritate constantă a Ministerului Public. În acelaşi timp, instituţia va continua demersurile pentru consolidarea capacităţii operaţionale a parchetelor, dezvoltarea specializării procurorilor, digitalizarea activităţii şi reducerea duratei procedurilor judiciare, în limitele competenţelor sale legale”, mai scrie sursa citată.
Ministerul public pune accent pe combaterea corupţiei, dând asigurări că va continua „să acţioneze cu fermitate, în conformitate cu legea, indiferent de calitatea persoanelor cercetate, cu respectarea principiilor legalităţii, imparţialităţii şi prezumţiei de nevinovăţie”.
Instituţia atrage atenţia că asigurarea unor resurse umane si materiale adecvate si un cadru legislativ stabil reprezintă condiţii esenţiale pentru funcţionarea eficientă a parchetelor şi pentru soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, cu respectarea deplină a drepturilor şi garanţiilor procesuale ale tuturor participanţilor la procesul penal.
În ceea ce privelte recomandările formulate de Comisia Europeană privind consolidarea garanţiilor referitoare la independenţa procurorilor de rang înalt, reglementarea organizării şi funcţionării poliţiei judiciare şi creşterea eficienţei investigării infracţiunilor, inclusiv a faptelor de corupţie săvârşite în cadrul sistemului judiciar, PÎCCJ anunţă că aceste recomandări vor fi analizate „cu deplină deschidere, împreună cu celelalte autorităţi competente, în vederea identificării celor mai bune soluţii legislative şi instituţionale, cu respectarea competenţelor constituţionale ale fiecărei autorităţi”.
„Totodată, Ministerul Public apreciază că orice proces de reformă privind organizarea şi funcţionarea autorităţii judecătoreşti trebuie să se desfăşoare în cadrul unui dialog instituţional autentic, bazat pe consultarea efectivă a tuturor autorităţilor judiciare implicate şi pe respectarea principiilor independenţei justiţiei şi loialităţii constituţionale”, mai scrie în comunicatul PÎCCJ.
Citește și:
Ministerul Justiţiei, după raportul CE privind statul de drept: Vom depune diligenţele necesare pentru îndeplinirea recomandărilor
Editor : B.E.
