Prima reacție a lui Tudorel Toader după criticile Comisiei de la Veneția

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, susţine că MJ a elaborat un proiect de modificare a celor trei legi ale justiţiei şi un proiect de solicitare a opiniei Comisiei de la Veneţia, pe care le-a prezentat Comisiei speciale a Parlamentului, însă ulterior au fost promovate şi adoptate trei iniţiative parlamentare de modificare a legilor justiţiei.

Tudorel Toader a avut sâmbătă prima reacţie după raportul Comisiei de la Veneţia.

„Simple precizări referitoare la elaborarea legilor justiţiei! Ministerul justiţiei a elaborat un proiect de lege pentru modificarea celor trei legi ale justiţiei. Concomitent, pe un număr de 18 pagini, Ministerul Justiţiei a elaborat şi proiectul de solicitare a opiniei Comisiei de la Veneţia. Pe data de 25 octombrie 2017, în cadrul Comisiei speciale a Parlamentului am prezentat cele două documente. Ulterior, au fost promovate trei iniţiative parlamentare de modificare a legilor justiţiei, care au fost dezbătute şi adoptate”, a scris Toader, într-un mesaj postat pe Facebook.

Comisia de la Veneţia (organ consultativ al Consiliului Europei, alcătuit din experţi independenţi în domeniul dreptului constituţional) a publicat vineri opinia preliminară cu privire la cele trei proiecte de modificare a legilor justiţiei din România, legea privind organizarea judiciară, legea privind Consiliul Superior al Magistraturii şi legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, potrivit Agerpres.

Comisia de la Veneţia a recomandat României să reconsidere sistemul de numire şi demitere a procurorilor de rang înalt, inclusiv prin revizuirea prevederilor respective din Constituţie, în vederea creării de condiţii pentru un proces de numire şi demitere neutru şi obiectiv prin menţinerea rolului instituţiilor, cum ar fi preşedintele şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), capabile să echilibreze influenţa ministrului Justiţiei.

De asemenea, Comisia de la Veneţia a mai recomandat României să elimine sau să definească mai bine prevederile care le permit procurorilor superiori să invalideze soluţii ale procurorilor din lipsă de temei şi să elimine restricţia propusă privind libertatea de exprimare a judecătorilor şi procurorilor.

O altă recomandare adresată României este suplimentarea prevederilor privitoare la răspunderea materială a magistraţilor prin declararea explicită a faptului că, în absenţa relei credinţe şi/sau a neglijenţei evidente, magistraţii nu sunt răspunzători pentru o soluţie care ar putea fi contestată de o altă instanţă.

De asemenea, Comisia recomandă autorităţilor române să reconsidere propunerea de creare a unei structuri separate în cadrul procuraturii care să se ocupe de investigarea infracţiunilor comise de judecători şi procurori şi, ca alternativă adecvată în această privinţă, să recurgă la procurori specializaţi, simultan cu măsuri de salvgardare procedurale eficiente.

De asemenea, autorităţilor de la Bucureşti li se recomandă să renunţe la schema de pensionare anticipată dacă nu poate fi certificat faptul că aceasta nu va avea niciun impact advers asupra funcţionării sistemului şi să garanteze că măsurile propuse de „evaluare” a magistraţilor se bazează pe criterii clar specificate şi sunt cuplate cu o protecţie procedurală adecvată şi cu dreptul de apel la tribunal şi să identifice mijloace de a întări mecanismele de supraveghere ale serviciilor de informaţii.