Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, afirmă, după ce Curtea Constituţională a admis obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind pensiile de serviciu, că îl preocupă să vadă care sunt „argumentele extrinseci” ale acestei decizii, pentru a şti apoi „ce e de făcut pentru a atinge acel obiectiv de justiţie socială, de echilibru social şi de îndeplinire a programului de guvernare”.
„Mă preocupă să văd exact care sunt argumentele extrinseci sau intrinseci şi încă o dată accentuez că este vorba de elemente extrinseci pentru a şti apoi ceea ce este de făcut pentru a atinge acel obiectiv de justiţie socială, de echilibru social şi de îndeplinire a programului de guvernare. (...) Statul de drept înseamnă constituţionalitate, respectul legii şi respectul principiilor de justiţie şi de echilibru social astfel încât astfel de exagerări şi de situaţii care sunt incongruente cu ideea de echitate socială (n. red. - pensii mai mari ca salariile, în cazul magistraţilor) să nu mai existe”, a declarat, luni seară, ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, la Antena 3, după decizia CCR.
Ministrul Justiţiei a mai spus, în contextul unor cazuri în care o judecătoare a întârziat sute de motivări, iar un alt magistrat a fost trimis în judecată pentru că a întârziat ani de zile motivarea, că, în opinia sa, „lucrurile sunt foarte simple”, relatează News.ro.
„Un statut în societate înalt, cum este cel al puterii judecătoreşti, cum este cel al oricărei puteri, vine cu o egală responsabilitate faţă de cetăţean. Nu se pot accepta situaţii în care interesele cetăţeanului să fie afectate şi în care să se primească nişte drepturi care nu sunt corelative unui efort corespunzăţilor. Aici trebuie să funcţioneze instrumentele de corecţie, care sunt răspunderea disciplinară, parcurgerea etapelor jurisdicţionale. Nu vreau să comentez cazuri particulare aflate în atenţia justiţiei pentru că nu vreau să se interpreteze ca imixtiune, vreau să spun foarte ferm, ca principiu, responsabilitatea înseamnă acţiune imediată în interesul cetăţeanului”, a punctat Marinescu.
Întrebat dacă şi-ar dori ca Ilie Bolojan să rămână în funcţia de premier sau să plece din această funcţie, ministrul Justiţiei a răspuns: „Eu pot vorbi doar de dorinţele mele, de responsabilităţile mele, de gândurile mele şi de opţiunile mele. În niciun caz nu pot vorbi despre domnul premier care îşi va lua hotărârea în raport de toate elementele pe care le apreciază relevante. Eu mi-aş dori să punem în aplicare programul de guvernare, să facem reformele necesare, legal, constituţional, eficace şi încă o dată pentru cetăţeanul care ne-a trimis în funcţiile în care suntem”.
Radu Marinescu a adăugat că nu poate spune că îşi doreşte „un lucru sau altul legat de o anumită persoană”, dar că poate spune că îşi doreşte „un guvern eficient care să îndeplinească obiectivele propuse”.
„Decizia de plecare sau nu a premierului este o decizie politică ce se poate lua la nivelul coaliţiei sau individual de către domnia sa”, a conchis Marinescu.
Curtea Constituţională a admis, luni, obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, prin care era limitat nivelul pensiilor magistraţilor şi creştea vârsta de pensionare a magistraţilor a anunţat instituţia.
Surse politice afirmă că în favoarea admiterii sesizării ICCJ s-au pronunţat judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihai Busuioc, Mihaela Ciochină şi Bogdan Licu.
Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu a fost amânată de CCR de două ori, până la decizia de luni.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis, în 4 septembrie, să sesizeze CCR cu privire la legea care modifică regimul pensiilor, decizia fiind luată cu unanimitate.
Citiți și:
De ce a respins CCR legea pensiilor magistraților. Comunicat oficial
EXCLUSIV. Tudorel Toader explică unde a greșit Guvernul la legea pensiilor magistraților, ducând la respingerea ei la CCR
CCR a picat reforma pensiilor magistraților. Cine sunt cei 5 judecători care au votat respingerea legii (surse)
Editor : Liviu Cojan
