Noul discurs al lui Klaus Iohannis în privința refugiaților, explicat de Cristian Pîrvulescu

Klaus Iohannis a mers la slujba de Înviere, la Sibiu

Accident grav în Sibiu, cu Planul Roșu activat: 2 mașini implicate, victimele încarcerate au fost scoase, predate echipajelor medicale

Hunter Biden îi provoacă pe fiii lui Donald Trump la un meci în cuşcă: „O voi face, sunt 100% de acord”

Cele mai periculoase minute pentru Artemis II. Astronauții se întorc pe Pământ, după 10 zile în spațiu

Cât costă masa de Paște în 2026 și cum poate fi gestionat bugetul în contextul scumpirilor. Explicațiile unui consultant financiar

Prețul motorinei a scăzut vineri spre 9,5 lei pe litru, după vârful de 10,38 lei. Benzina a ajuns la 8,72 lei pe litru

Viktor Orban a avut parte de un „moment Ceaușescu” la propriul miting electoral. „Rușilor, plecați acasă!”

Marco Rubio mulțumește României pentru sprijinul acordat operațiunilor SUA din Orientul Mijlociu

Paște departe de familie. Drama copiilor ai căror părinți muncesc peste hotare: „Se confruntă cu sentimente de abandon”

„Orice națiune are obligația de a salva oameni, de a-i susține și de a-i proteja”, a spus președintele la New York. Aceasta, în condițiile în care, în urmă cu două săptămâni, spunea că România nu este de acord cu cotele obligatorii pentru refugiați și că țara nu poate primi mai mult de 1785 de persoane, pentru că acestea nu trebuie doar cazate, ci și integrate.

Cristian Pîrvulescu a oferit o posibilă explicație.

„Între timp, președintele a realizat că alta este viziunea internațională, că România a făcut o greșeală tactică, dacă nu strategică, în momentul în care a ales să trimită la Consiliul JAI un mesaj, prin ministrul de Interne Oprea, foarte ciudat, în orice caz mai apropiat de mesajul lui Putin decât de mesajul lui Obama. România a votat alături de Ungaria, Republica Cehă și Slovacia, țări care nu sunt nici foarte proeuropene, nici foarte prooccidentale”, a spus Cristian Pîrvulescu, amintind că România a fost criticată pentru această poziție.

„Poate, după aceste critici, consilierii președintelui au înțeles că trebuie să schimbe discursul și atunci a apărut acest discurs. Am două ipoteze, una – că de fapt niciodată președintele nu a vrut să spună ceea ce s-a înțeles, dar că nu a avut timp să dezvolte ideea, și a doua – că, de fapt, a revenit la sentimente mai bune față de refugiați în momentul în care a înțeles care este de fapt dezbaterea europeană și mondială pe această temă”, a mai spus politologul.