Senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc a anunțat, miercuri, că va depune nouă amendamente la proiectul de lege privind limitarea mandatelor șefilor serviciilor și structurilor de securitate inițiat de USR. Printre propuneri se numără maximum două mandate pentru aceeași persoană, cu o durată de cinci ani, evaluarea anuală în Parlament și reguli mai clare pentru numire și revocare.
„Susțin limitarea mandatelor”, a transmis Nicoleta Pauliuc într-o postare pe Facebook, în care a prezentat modificările pe care intenționează să le propună în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senat.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Pentru SRI, SIE, SPP, STS, DGPI și DGIA, vicelidera senatorilor PNL Nicoleta Pauliuc a propus ca aceeași persoană să poată exercita cel mult două mandate, consecutive sau nu.
Ea a precizat că durata unui mandat ar trebui să fie de cinci ani, nu de patru, astfel încât aceasta să nu coincidă cu ciclul electoral și să fie limitat clar numărul total de mandate.
„Mandatul să fie de 5 ani, nu de 4, pentru ca durata funcției să nu urmeze mecanic ciclul politic de patru ani și pentru ca regula să limiteze clar numărul total de mandate, nu doar reînnoirea imediată”, a explicat senatoarea.
Ea a mai propus ca fiecare candidat să prezinte, în fața Parlamentului, un proiect de management cu obiective, indicatori de rezultat, reforme și termene. Partea neclasificată a documentului ar urma să fie făcută publică.
Citește și: Nicușor Dan, despre numirile la vârful serviciilor secrete: „Nu cred că a avea un șef civil e o chestiune așa de importantă”
Raportare anuală și criterii pentru numire
Un alt amendament prevede ca șefii structurilor vizate să prezinte anual, în fața comisiilor parlamentare competente, un raport privind activitatea instituției și îndeplinirea obiectivelor asumate. Și în acest caz, partea neclasificată ar urma să fie publică.
Pentru conducerea civilă a SRI și SIE, Pauliuc propune criterii minime de eligibilitate, între care cel puțin 10 ani de experiență profesională relevantă, certificat de securitate, audiere parlamentară și prezentarea proiectului de management.
Senatoarea propune, de asemenea, introducerea unei proceduri clare pentru încetarea mandatului directorului SIE înainte de expirarea acestuia și reguli distincte de revocare pentru SPP, STS, DGPI și DGIA.
Citește și: Nicușor Dan, întrebat dacă îl demite pe șeful SPP: „Domnul Pahonțu nu este în această situație”
Reguli pentru directorii structurilor militarizate
Un alt amendament vizează situația directorilor structurilor militarizate și relația dintre mandat și statutul cadrelor militare.
„Legea trebuie să stabilească limpede ce se întâmplă la expirarea mandatului, la trecerea în rezervă și cu raportul de serviciu al cadrului militar”, susține Nicoleta Pauliuc.
Ea cere și corectarea unor prevederi pe care le consideră neclare sau incorect plasate în proiect, precum și schimbarea titlului legii.
„În legislația românească nu există noțiunea juridică de «servicii secrete». Legea securității naționale vorbește despre «servicii de informații» și despre «autorități și instituții cu atribuții în domeniul securității naționale»”, a precizat senatoarea.
În opinia sa, proiectul trebuie să folosească o terminologie juridică exactă și să țină cont de faptul că structurile vizate nu au toate aceeași natură juridică.
„Dar o lege serioasă despre conducerea acestor structuri nu poate spune doar cât timp stă un om în funcție. Trebuie să spună și cum este numit, ce își asumă, cum este evaluat, cui raportează și în ce condiții poate fi schimbat”, a transmis Pauliuc.
Citește și: Mădălin Hodor (CNSAS), replică pentru Nicușor Dan: Crimele Revoluției și Mineriadei pot fi investigate după „modelul german”
Proiectul ar putea ajunge în plen după 15 septembrie
Demersul senatoarei PNL vine în contextul în care în Parlament se află un proiect USR care prevede limitarea mandatelor șefilor serviciilor. Biroul permanent al Senatului a stabilit ca până la 15 septembrie să fie acordate avizele și întocmit raportul, iar proiectul ar urma să intre în plen după această dată. Dacă va fi adoptat, acesta s-ar aplica inclusiv actualului șef al SPP, Lucian Pahonțu.
Pe 1 septembrie a.c., președintele Senatului Mircea Abrudean a susținut și el necesitatea limitării mandatelor și a subliniat că este nevoie, „pentru sănătatea democrației”, ca acestea să fie limitate în timp. Liberalul a afirmat și că Parlamentul ar trebui să reia discutarea rapoartelor de activitate ale serviciilor, care nu au mai fost analizate de o perioadă.
Discuția a fost relansată în contextul controverselor privind mandatul lui Lucian Pahonțu la conducerea SPP, funcție pe care acesta o ocupă din 2005.
Rapoartele SRI au rămas blocate în Parlament
Dezbaterea privind mandatele apare și în contextul problemelor legate de controlul parlamentar asupra serviciilor.
Potrivit unei analize publicate de Europa Liberă în decembrie 2025, rapoartele de activitate ale SRI pentru perioada 2021–2024 au trecut de Comisia parlamentară de control, dar nu au mai fost dezbătute și votate în plenul reunit al Parlamentului. Ultimul document care a ajuns la vot a fost raportul de activitate al SRI pentru anul 2020, aprobat în octombrie 2023.
Rapoartele pentru anii următori au rămas blocate în circuitul parlamentar, deși fuseseră analizate de comisia de specialitate. O situație asemănătoare a fost semnalată în cazul rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru perioada 2021–2024. Documentele au fost analizate în comisii, dar nu au mai fost prezentate plenului reunit.
În cazul SIE, rapoartele de activitate sunt secretizate prin lege și pot fi consultate numai de membrii comisiei parlamentare de control. Prin urmare, acestea nu urmează aceeași procedură de dezbatere și vot în plen aplicată rapoartelor publice.
Editor : Ana Petrescu
