Traian Băsescu, despre obiectivele la summitul NATO: România și Bulgaria trebuie să fie tratate cu atenție; nu dorim o diminuare a resurselor pe flancul estic

DNA a reținut un expert care a cerut mită 714.000 de lei de la firma contractată de Buzatu

Fosta soție a baronului PSD Dumitru Buzatu: Averea e legală. Știu cum se duce la prășit, la strâns fân

Filmul flagrantului făcut de procurorii DNA lui Dumitru Buzatu

Prima reacție a lui Dumitru Buzatu după ce a fost prins în flagrant luând șpagă

Moartea misterioasă a unei actrițe de origine română, în Brazilia

„Conductele nu sunt zombi să să ridice din pământ”

Alertă în Filipine, din cauza unui smog vulcanic

Restricții pe un drum din Vâlcea, după o alunecare de teren din ianuarie

Accident grav între două autocare și un TIR, în Teleorman. A fost activat Planul roșu de intervenție

„N-am dori o diminuare a resurselor pentru flancul estic în detrimentul resurselor alocate zonei nordice, țările baltice și Polonia. România și Bulgaria trebuie tratate cu atenție, având în vedere realitatea. România are o frontieră de 649 km cu Ucraina, iar odată cu anexarea ilegală a Crimeei, avem o vecinătate imediată pe frontiera zonei economice cu Rusia”, a arătat președintele Traian Băsescu.

Tocmai de aceea, la summitul NATO România va cere măsuri concrete pe termen lung.

Un al doilea obiectiv urmărit este recunoașterea importanței strategice a Mării Negre, dar și redefinirea relațiilor dintre Federația Rusă și NATO. Președintele a spus că după anexarea Crimeei, nu putem menține aceleași politici ca până acum față de Moscova, pentru că Federația Rusă are politici care periclictează securitatea statelor din regiune.

Încurajarea parcursului către NATO al Georgiei și Muntenegrului și consolidarea cooperării cu partenerii estici, între care a menționat Republica Moldova, Ucraina și Georgia, sunt alte două obiective urmărite de România la summitul NATO, a spus președintele.

„Am dori ca summitul NATO să constate și să realizeze progrese în procesul de diminuare a noilor amenințări de securitate și aici noi includem respectarea programului de dezvoltare și operaționalizare a capacității antirachetă”, a declarat Traian Băsescu. Președintele a dat asigurări că în România evoluțiile sunt conform calendarului, iar în 2015, când trebuie să înceapă faza a doua a apărării antirachetă, scutul va fi funcțional în România.

Alocarea a 2% din PIB pentru bugetul apărării de către toate statele membre NATO, dar și asumarea de către NATO a unui rol mai important în garantarea securității energetice a Europei și în prevenirea și combaterea atacurilor cibernetice sunt alte două obiective pe care România le va susține la summitul NATO.

În ceea ce privește retragerea trupelor aliate din Afganistan, inclusiv ale României, până la 31 decembrie 2014, președintele a subliniat că încheierea misiunii în această țară trebuie să continue cu programul de antrenare a armatei afgane (Resolute Support), dar numai dacă până la sfârșitul anului se reușește încheierea în acest sens a unui acord între Afganistan și NATO.