Sari la conținut

USR a depus contestaţie la Curtea Constituţională pe cele trei legi ale Justiţiei

Liderul USR, Dan Barna, a anunţat luni că formaţiunea sa a depus la Curtea Constituţională a României (CCR) o contestaţie pentru cele trei legi ale Justiţiei modificate în Parlament şi spune că juriştii USR au descoperit şi alte motive de neconstituţionalitate faţă de cele sesizate deja de PNL, relatează News.ro.

“Acum câteva minute, USR a depus contestaţie la Curtea Constituţională pe cele trei legi ale Justiţiei. Aşteptăm cu interes analiza acestor contestaţii şi decizia Curţii. USR a promis că va folosi toate instrumentele legale şi toate pârghiile pe care le are la dispoziţie pentru a încerca să amâne şi, până în final, sperăm noi să blocăm acest abuz asupra statului de drept”, a declarat Dan Barna.

El a spus că USR a constatat şi alte motive neconstituţionale pe legile Justiţiei faţă de cele sesizate de PNL, unul dintre argumente fiind că “proiectele încălcă obligaţiile rezultate din aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene".

"Juriştii USR au găsit noi motive de neconstituţionalitate faţă de sesizările deja depuse la CCR de ICCJ şi PNL pe legile justiţiei. De exemplu, ICCJ nu a invocat în sesizare motive extrinseci, de procedură, ci s-a limitat la atacarea unor articole individuale, în timp ce USR a arătat în sesizare că cele trei proiecte de modificare a legilor justiţiei au fost adoptate cu încălcarea principiului bicameralismului şi principiului respectării legii, precum şi cu încălcarea ordinii de sesizare a Camerelor Parlamentului. De asemenea, juriştii USR au arătat în sesizare că proiectele încălcă obligaţiile rezultate din aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene. În ceea ce priveşte motivele intrinseci de neconstituţionalitate, USR a contestat în plus faţă de ÎCCJ separarea strictă a carierelor judecătorilor şi procurorilor şi diminuarea atribuţiilor plenului CSM în favoarea secţiilor separate”, a declarat Dan Barna.

Preşedintele USR a mai afirmat că sesizările au fost finalizate de către USR anul trecut, dar nu au fost depuse din cauza numărului insuficient de semnături.

“Sesizările USR au fost finalizate încă de la finalul anului trecut, dar nu au fost depuse deoarece nu aveai numărul necesar de semnături (50 de deputaţi sau 25 de senatori). Termenul de două zile pentru a ataca la CCR o lege adoptată în procedură de urgenţă nu este însă unul restrictiv, ceea ce înseamnă că nu există sancţiuni pentru depăşirea lui, iar sesizarea USR este valabilă. Prin mai multe decizii, Curtea Constituţională a stabilit că sesizările de neconstituţionalitate a unei legi pot fi depuse oricând între data adoptării de către Parlament şi data promulgării de către Preşedintele României”, a conchis acesta.

Parlamentul a adoptat la finalul anului 2017 modificarea a trei legi ale Justiţiei - 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, 304/2004 privind organizarea judiciară şi 317/2004 privind funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).