Institutul Cantacuzino anunță că a reușit să obțină primele informații asupra întregului genom al virusului SARS-CoV-2 care circulă în România. Cercetătorii au constatat că virusul seamănă într-o proporție mai mare cu tulpinile care au circulat în mai multe țări europene, dar și în India sau SUA.
Astfel, s-a constatat o identitate de 99,95% cu tulpina de referință de la Wuhan și o identitate 99,97% - 99,96% cu tulpini identificate în Austria, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, India, Italia, Marea Britanie, Spania sau SUA.
Pentru identificarea unui profil viral specific României, studiul de la „Cantacuzino” va fi completat cu analize ulterioare și va cuprinde secvențele virusului izolat din diferite regiuni geografice, de la pacienți asimptomatici, cu simptome ușoare și severe, precizează dr. Mihaela Lazăr, șef Laborator Infecții Respiratorii Virale din Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”.
Secvențierea genetică poate ajuta la înțelegerea COVID-19 în vederea alcătuirii unui ghid al tratamentelor în viitor și posibil, pentru evaluarea impactului intervențiilor medicale cu rol în îmbunătățirea stării de sănătate, explică biologul.
Identificarea variantelor virale trebuie atent interpretată și monitorizată pentru întelegerea adaptării, evoluției și transmiterii virusului SARS-CoV-2 în populația umană, precum și pentru evaluarea metodelor de diagnostic, spune dr. Mihaela Lazăr.
Cum funcționează coronavirusul
Coronavirusurile pot prezenta variabilitate genetică datorită mutațiilor apărute în genomul viral. Mutațiile genetice reprezintă erori de transcriere ale ARN-polimerazei care dispune de mecanisme de corectare ineficiente, ceea ce permite reasortarea materialului genetic.
Mutaţia poate genera noi variante antigenice și o variaţie limitată a potenţialului patogenic. Recombinarea, un eveniment mult mai rar, produce un virus nou, cu o nouă combinaţie de gene şi cu proprietăţi antigenice noi.
Emergenţa unei tulpini virale noi este condiţionată de capacitatea sa de multiplicare şi de diseminare la organismele sensibile, iar apariția de epidemii sau pandemii depinde de capacitatea de diseminare a virusului (contagiozitate).
Pe măsură ce virusul se răspândește, apar multiple oportunități de selecție naturală a unor mutații, care pot avea impact major asupra transmisibilității virusului.
Secvențierea genomică oferă o alternativă de monitorizare în timp real a dinamicii transmiterii virale, prin identificarea unor secvențe care agregă împreună în clustere și corelarea lor cu datele clinice și epidemiologice.
Deoarece acest virus este una dintre cele mai mari amenințări cu care oamenii s-au confruntat în ultima vreme, la nivel mondial se depun eforturi considerabile pentru secvențierea tulpinilor de SARS-Cov-2 pentru identificarea originii virusului, a surselor de proveniență ale epidemiilor din diferite regiuni și a dinamicii transmiterii intracomunitare. Înțelegerea modului de răspândire este crucială pentru lupta care trebuie dusă împotriva acestui virus, arată cercetătoarea Mihaela Lazăr.
Editare web: Luana Păvălucă
