În timp ce medicina se îndreaptă, la nivel mondial, spre un model în care prevenția și serviciile personalizate devin pilonii esențiali ai îngrijirii, MedLife aduce această transformare și în România. Prin investiții în genomică, inteligență artificială și proiecte de cercetare de amploare, compania accelerează trecerea către un sistem în care riscurile pot fi anticipate, intervențiile sunt țintite, iar pacientul are la dispoziție instrumente din ce în ce mai eficiente pentru protejarea propriei sănătăți.
Progresele în domeniul genomicii și al inteligenței artificiale le dau atât medicilor, cât și pacienților posibilitatea de a beneficia de o resursă de neprețuită în procesul de diagnostic și tratament: timpul, explică Mihai Marcu, CEO și Președinte al Grupului MedLife.
Miza serviciilor medicale nu este doar prelungirea speranței de viață, ci este mai degrabă despre a trăi mai sănătos, pe termen lung, accentuează Mihai Marcu.
Imaginați-vă că un tânăr de 20 de ani află că există o mare posibilitate să dezvolte o boală cronică, cu potențial fatal, iar progresul tehnologic îi oferă șansa să preîntâmpine acest scenariu. Nu este o poveste SF, ci o realitate de care suntem din ce în ce mai aproape și în România. Aici, MedLife face deja trecerea de la medicina reactivă, în care pacientul cere ajutor doar după ce boala se manifestă, la medicina bazată pe prevenție și servicii personalizate.
La nivel internațional se vorbește despre o nouă abordare în îngrijirea pacienților: „medicina P4” - predictivă, preventivă, personalizată și participativă. Lansat de reputatul profesor american Leroy Hood, în urmă cu două decenii, modelul propune o perspectivă complet diferită față de cea tradițională: să anticipăm riscurile, să prevenim evoluția bolii, să adaptăm tratamentele fiecărui individ și să implicăm activ pacientul în procesul de îngrijire. Această abordare devine posibilă prin asocierea dintre expertiza medicilor și evoluțiile din domeniile tehnologiei, inteligenței artificiale și geneticii.
Medicina personalizată, din ce în ce mai apreciată și în rândul pacienților din România
Inovațiile genetice revoluționează sistemul diagnosticării și permit realizarea unui profil al pacientului mai exact ca niciodată. Riscul cardiovascular, predispozițiile oncologice sau posibilitatea apariției unor boli metabolice nu mai sunt doar estimări statistice. Se bazează pe informații personalizate, obținute cu ajutorul testării genetice și pot declanșa intervenții țintite - de la ajustări comportamentale la modificări în regimul terapeutic.
Uniunea Europeană a introdus, începând cu 2021, testarea genetică în strategia sa de combatere a bolilor oncologice și susține programe ample de cercetare în domeniul geneticii. Cel mai ambițios dintre acestea este 1+ Million Genomes, care își propune să integreze cel puțin un milion de genomuri secvențiate. Iar viziunea europeană începe să se reflecte și în politicile de sănătate din România. Începând din anul 2023, și pacienții români pot, prin lege, să beneficieze de medicina personalizată. În acest timp, jucători importanți din domeniul sănătății, precum MedLife, pun România pe harta regională a inovației, prin investiții în domeniul secvențierii genetice și proiecte ambițioase de cercetare.
Medicina personalizată, despre cum să trăiești mai sănătos pe termen lung
Care este marele beneficiu pe care medicina personalizată îl aduce pacienților? Răspunsul la această întrebare se leagă de o alta, care i-a fost adresată lui Mihai Marcu, CEO și președinte MedLife, în timpul emisiunii „În fața ta” de la Digi24: „Ce nu poți cumpăra în sănătate?”
„Timp. Cred că genomica va schimba asta, pentru că vom putea cumpăra timp”, a răspuns Mihai Marcu, punând accentul pe ideea de a trăi mai sănătos pe termen lung.
Cu ajutorul testării genetice, un tânăr de 20 de ani poate afla că există o probabilitate ridicată să facă o boală cronică, cu potențial fatal. O astfel de informație îi va permite să își ajusteze stilul de viață, astfel încât să se ferească de factorii de îmbolnăvire.
Miza nu este doar prelungirea speranței de viață, ci prelungirea speranței de viață sănătoasă, accentuează Mihai Marcu, deschizând o conversație importantă. „Poate ne dorim să trăim 80 de ani, pentru că suntem la peste 70 de ani speranță de viață. O să ne dorim 90, cum își doresc cei din Singapore și din țările nordice, și o să ne dorim 100. Problema este și ce faci în ziua de dinainte de a trece în lumea drepților”, a subliniat Mihai Marcu la Digi24, punând accentul pe importanța de a trăi sănătoși, pe picioarele noastre, chiar până în ultimele momente.
Trendurile internaționale și ce se întâmplă în România
Pentru ca viața sănătoasă să devină o realitate, medicina are nevoie de tehnologii capabile să ofere informații precise despre organismul fiecăruia. De-a lungul anilor, a scăzut costul secvențierii genetice (Whole Genome Sequencing – WGS), care oferă date valoroase despre predispoziția la boli și răspunsul la tratamente, însă rămâne prohibitiv, de aproximativ 2.000 de euro.
Pentru a face accesul mai facil, au apărut variante mai rentabile de testare. MedLife a adus în premieră în România, analiza genetică Low-Pass Whole Genome Sequencing (n.r secvențierea întregului genom cu acoperire redusă), care scanează o parte a genomului şi adaugă date statistice. Noul test, considerat, conform studiilor internaționale, o metodă fiabilă și rentabilă de testare a variațiilor genetice, va fi disponibil pentru publicul larg la un cost estimat între 200 și 300 de euro.
Această democratizare a testării genetice nu este întâmplătoare: evoluțiile tehnologice recente arată clar impactul accesului la date genomice. „Prin date genomice mai rapide și mai rentabile, secvențierea de nouă generație a oferit impulsul necesar pentru a înțelege nuanțele interacțiunilor complexe dintre gene, dietă și stilul de viață, care sunt eterogene în rândul populației”, se arată într-un articol științific publicat recent.
Cum își vor gestiona mai bine pacienții starea de sănătate
Un rol important în viitor îl vor avea datele obținute de la dispozitivele purtate de pacienți, care pot fi analizate și integrate cu ajutorul inteligenței artificiale. Iar „primele încercări de integrare a măsurătorilor genomice, post-genomice și a tehnologiei purtabile într-o traiectorie personalizată de sănătate s-au dovedit promițătoare”, se arată într-un articol din revista Nature.
Dincolo de aplicațiile clinice, aceste tehnologii influențează și modul în care pacienții își monitorizează singuri starea de sănătate, cu ajutorul unui smartwatch, de pildă. „Numeroase studii sugerează că dispozitivele purtabile pot ajuta oamenii prin asistarea în diagnosticare, schimbarea comportamentului și auto-monitorizare. Cu toate acestea, adoptarea pe scară mai largă a dispozitivelor purtabile și implicarea în utilizarea acestora depind de diverși factori, inclusiv promovarea și sprijinul din partea furnizorilor pentru a încuraja adoptarea acestora”, concluzionează o altă cercetare.
Tehnologie de top în România
În timp ce dispozitivele purtabile extind accesul la date în viața de zi cu zi, adevărata revoluție se conturează în laboratoare, acolo unde genetica și AI schimbă rapid paradigma medicală.
„Genetica și inteligența artificială vor transforma medicina viitorului, iar MedLife își propune să fie în avangarda acestei schimbări”, spunea recent Mihai Marcu. Anul acesta, compania a achiziționat Illumina NovaSeq X Plus, cea mai avansată tehnologie de secvențiere la nivel mondial și a lansat Longevity+, un program de testare genetică de amploare la care participă nu mai puțin de 4.000 de voluntari.
În aceeași direcție a inovației tehnologice, MedLife investește și în segmentul inteligenței artificiale. Astfel, compania a lansat un proiect pilot de cercetare centrat pe utilizarea AI și Big Data în imagistica medicală, care beneficiază de o arhivă masivă de imagini RMN, aproape un milion la număr. În timp ce un radiolog cu experiență vizualizează, poate, 50.000 de investigații în întreaga carieră, algoritmul dezvoltat de MedLife „vede” de 20 de ori mai multe cazuri.
Studiile internaționale susțin, de altfel, potențialul uriaș al acestor tehnologii. Acestea au demonstrat capacitatea AI de a îmbunătăţi acurateţea şi eficienţa interpretării imaginilor radiologice (radiografii, CT, RMN). O serie de rapoarte vorbesc despre utilizarea AI în screening-ul radiologic și despre eficiența acestora în detectarea anumitor tipuri de cancer, dar și despre impactul lor asupra optimizării tratamentelor.
„Am speranța că tot ce înseamnă screening medical va fi personalizat”
Însă rolul AI este doar acela de a-l ajuta pe medic să ia decizii bazate pe dovezi și nu poate substitui judecata sau expertiza umană. „Când mergem cu mașina, instrumentele de la bord deja nu ne prea mai lasă să trecem linia continuă. Asta se întâmplă, de fapt, și în medicină. Medicii au suportul imagisticii, laboratorului și, foarte curând, AI-ului, care va fi alături de ei. Vor conduce în continuare mașina. Mai ales în zona de chirurgie, distanța este uriașă. Încă avem doar brațe robotice, nu suntem în zona în care un robot operează singur, în pace”, explică Mihai Marcu.
Potrivit CEO-ului MedLife, viitorul medicinei va fi unul puternic personalizat. „Am speranța că tot ce înseamnă screening medical va fi personalizat, va fi al lui Ionescu, Popescu și Protopopescu, nu va fi al vârstei de 40 ani”, a spus el în timpul emisiunii „În fața ta”.
Iar un rol esențial îl vor avea medicii geneticieni. „Aceasta este o noutate mare pe care noi vrem să o aducem în piață, în România. Ca medicii geneticieni care, sigur au foarte multă treabă, în special, pe zona oncologică sau boli rare genetice (...) să devină medici „sunați” pe scară largă de oameni pentru a le explica care sunt riscurile personale de îmbolnăvire și de stil de viață. Și vor fi sunați, iar oamenilor li se va spune hai să vedem cum arată familia ta, cum ai trăit, ce mănânci, dacă fumezi, și atunci medicii vor începe să facă un scor care arată fie că trebuie să vezi un anumit specialist, fie să stai liniștit, ai o viață bună etc.”, mai spune Mihai Marcu.
În contextul în care genomica, tehnologia purtabilă și inteligența artificială încep să funcționeze ca un ecosistem în sănătate, pacientul de mâine nu va mai fi doar un receptor al îngrijirii, ci un participant deplin la propriul destin medical. Medicina va însemna anticipare, nu reacție; timp câștigat, nu timp recuperat.
Pentru ca această transformare să devină realitate, e nevoie de acces la tehnologie, de cercetare continuă și de furnizori capabili să integreze toate aceste piese într-o viziune coerentă. Aici își găsește locul contribuția MedLife, care investește în genomică, AI și programe de prevenție pentru a crea infrastructura medicală a viitorului.
Poate acest scenariu pare de domeniul SF. Însă multe dintre lucrurile pe care le trăim astăzi, au fost SF înainte să devină realitate.
Editor : A.D.V.
Articol susținut de MedLife 
