Aproape jumătate dintre copiii români sunt supraponderali. Unde greșesc părinții

Tragedie în Italia: un român dispărut de două săptămâni, găsit mort la cascadele Tre Santi

Orașul în care zeci de oameni au protestat în fața primăriei, pentru că nu au apă caldă și căldură. Cum s-a ajuns în această situație

Arta confiscată în „Dosarul Tablourilor”, pentru care fostul ministru Darius Vâlcov a primit 5 ani de închisoare, expusă la Craiova

„Ușa vecinului era la mine, crăpată și ruptă în două”. Mărturiile locatarilor după explozia din Chitila

Accident ca în filme în Ilfov după ce o mașină a „zburat” peste un sens giratoriu. Explicațiile lui Titi Aur

Arhitectul șef de la Primăria Sectorului 5, acuzat de DNA că a primit 15.000 euro de la un om de afaceri

Explozie într-un bloc din Chitila: doi răniți și 40 de locatari evacuați în toiul nopții

Urmărire ca-n filme la Mănăstirea Humorului, după ce un bărbat a furat o mașină

Scandalul TikTok, reacții pe scena politică din România. Ministrul Justiției: Sunt pentru o evaluare riguroasă a conținutului

În ultimii ani, numărul copiilor obezi din ţara noastră s-a dublat. Peste 12.000 de astfel de cazuri sunt în evidenţa medicilor. Alții însă nu au ajuns niciodată la doctor, dar apar în statisticile îngrijorătoare. Iar un copil obez, înseamnă, spun doctorii şi un adult obez.

„Adultul se îngrașă crescând volumul fiecărei celule din țesutul adipos. Copilul se îngrașă prin două mecanisme. Pe de-o parte, avem mai multe celule adipoase, pe de altă parte crește volumul fiecărei celule adipoase în parte. Și atunci, un capital mai mare de acest fel din copilărie crește șansele care un copil să se transforme într-un adult gras”, spune Iuliana Gherlan, medic endocrinolog.

Studiile au arătat că un copil de trei ani care e gras are un risc de 25 la sută să se transforme într-un adult obez. În schimb, un adolescent cu probleme de greutate, devine automat un adult obez şi cu greu mai poate scăpa de grăsimea acumulată. Iar greşelile în alimentaţie pe care le fac părinții încep de când copilul e sugar.

Doctorii spun că formulele de lapte praf cu care sunt hrăniți bebeluşii cresc riscul de obezitate. Apoi, pe măsură ce alimentaţia e diversificată, apar alte greşeli. Celebrul măr cu biscuiți nu face decât să îngraşe copilul, în loc să-i asigure vitamine necesare. Şi astfel, copilul intră la adolescenţă cu un handicap din punctul de vedere al alimentaţiei. Iar părinţii pun îngrăşarea pe seama problemlor endocrine.

O dietă echilibrată la un copil trebuie să conţină obligatoriu fructe. De fapt, nutriţioniştii spun că aproape nimic nu le este interzis celor mici. Pot mânca şi ciocolată, dacă are o concentraţie de cacao mai mare de 80 la sută. Iar zahărul şi-l pot lua din batoanele de cereale sau din fructele dulci. Iar părinţii ar trebui să ştie câteva lucruri simple.

Câteva mere, o pungă de portocale şi vreo trei banane. Mai puţine decât dulciurile din coş. Aşa se face că România se află pe ultimul loc la consumul de fructe, cu doar șapte kilograme de portocale, cinci kilograme de mere şi două de pere pe locuitor pe an, în vreme ce consumul mediu european de fructe este de 57 kg pe cap de locuitor. În ritmul acesta, ţara noastră riscă să aibă cei mai graşi copii din Europa.