Voluntariatul la români, amintirea muncii patriotice din timpul regimului comunist
Sunt oameni care îi ajută pe cei aflaţi în nevoie dezinteresat, care-şi iubesc sincer aproapele. Ce îi motivează să facă bine?
„Simţi plăcere şi recompensă emoţională pe care un job nu prea ţi-o aduce”, a explicat Alex Tunaru, voluntar Habitat for Humanity.
„Am dorit să schimb ceva în viaţa mea, să mă simt utilă, să trăiesc altfel decât până atunci”, a mărturisit Adriana Stoica, voluntar Mai Mult Verde.
Sunt români care şi-au făcut o datorie civică din a-i ajuta pe ceilalţi. Un lucru ce nu se învaţă la şcoală şi pentru care elevii nu primesc note de zece. Unul dintre ei este Dragoş Bucurenci. Participă de la 17 ani la acţiuni de voluntariat.
„Eu mi-am început cariera ca voluntar, am lucrat ca voluntar la Salvaţi Copii, undeva la marginea oraşului, undeva în Bucureştii Noi, făceam meditaţii într-un cămin de copii. Şi pentru mine voluntariatul a însemnat, încă de la începutul vieţii mele adulte, ceea ce însemnă el pentru cele mai multe persoane din lumea vestică, o formă de învăţare. Voluntariatul este o formă de a învaţa ceva făcând, eu am învăţat atât de multe la căminul din Bucureştii Noi, cât nu am învăţat în cei 12 ani de şcoală”, a povestit Dragoş Bucurenci.
În anul 2008, acesta a înfiinţat Mai mult Verde, o asociaţie non-guvernamentală pentru protejarea mediului. Campaniile promovate prin intermediul acestei organizaţii au avut un succes neaşteptat.
„Eu spuneam că atunci când cineva face voluntariat la noi este le fel de important ca şi alţi 100 de oameni să audă că acel cineva a făcut voluntariat. Ne interesează foarte mult diseminarea exemplului, nu doar ca el să se întâmple, ci ca alţi oameni să vadă, pentru că eu cred că oamenii învaţă prin modelare.(...) E drept că aici am fost destul de pionerat, nu toată lumea a fost destul de fericită, dar eu am ştiut că dacă oamenii o văd pe Mihaela Rădulescu că pune mâna pe gunoaie, o să se schimbe ceva în mintea lor că a pune mâna pe gunoaie e înjositor. Locul de unde am pornit era locul unde era ruşine să spui că eşti voluntar, dacă spuneai că eşti voluntar părinţii radeau de ţine. Faptul că a ajuns la momentul în care lumea îşi doreşte să îşi aroge acest titlu, cu sau fără drept, este totuşi un lucru bun”, a mai spus Dragoș Bucurenci.
Mii de tineri se alătură în fiecare an Asociaţiei Mai mult Verde pentru acţiuni de ecologizare. Doru Mitrana conduce acest ONG. De mai bine de cinci ani se luptă să schimbe percepţia românilor depre munca în folosul comunităţii.
„Din 2008 până acum, ne-am bucurat să vedem cum ni se alătură în demersurile noastre de protecţie a mediului. La început zeci, apoi sute, apoi mii. Şi, până în ziua de astăzi, chiar zeci de mii de voluntari. În jur de 20.000, mai exact, au lucrat alături de noi la acţiuni de plantare, de curăţenie, de promovare a mersului pe bicicletă sau alte activităţi Mai Mult Verde”, își amintește preşedintele asociaţiei.
În România, aproape patru milioane de oameni sunt implicaţi în proiecte de voluntariat. Numărul este extrem de mic în comparaţie cu alte ţări din Uniunea Europeană, unde media este de 40-50 % din populaţie. O explicaţie este că mulţi oameni se gândesc la voluntariat ca la muncă patriotică, obligatorie din timpul regimului comunist.
România are o lege a voluntariatului încă din 2001, însă nu încurajează activ participarea la activităţi de voluntariat. Tocmai de aceea, Federaţia Volum luptă pentru modificarea legislaţiei, astfel încât să cuprindă câteva stimulente pentru tineri.
„Există trei modificări importante pe care această lege le aduce. Prima se referă la obligativitatea contractului de voluntariat sub formă scrisă. A doua modificare - şi extrem de importantă - ţine de recunoaşterea voluntariatului ca experienţă profesională. Şi vreau să fac o diferenţă clară între experienţă profesională şi vechime în muncă. Experienţa profesională însemnă recunoaşterea de către angajator, piaţa muncii, a perioadei de voluntariat şi va afecta cu precădere tinerii. Şi a treia reglementare se referă la un certificat de competenţe. Am ales 8 competenţe cheie şi, practic, orice voluntar poate să ceară acest certificat care atestă aceste 8 competenţe cheie din partea organizaţie gazdă”, a explicat Anca Năstase, de la federaţia Volum.
Oricât de ciudat ar părea, faptele bune pot muta munţii din loc. Un mic ajutor acordat astăzi de fiecare dintre noi poate însemna, de fapt, un pas mare pentru viitorul copiilor noştri.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
