Ion Iliescu a vorbit, în ultimul interviu acordat înainte să se stingă din viață, despre ce înseamnă puterea pentru el, cum a perceput alegerile din anul 1990, cunoscute drept „Duminica Orbului” și despre eticheta de președinte bolșevic.
Ion Iliescu, primul președinte al României de după Revoluția din 1989, a murit la vârsta de 95 de ani, după ce în luna iunie a fost internat la spitalul Agrippa Ionescu din Capitală. Fostul șef de stat i-a acordat un amplu interviu lui Ionuț Vulpescu cu câteva zile înainte de spitalizare.
Despre putere, Ion Iliescu a spus că este „ceea ce emană din cuvântul, demnitatea, capacitatea de gândire a unui om politic”.
„Cei care continuă să aibă putere și după ce nu o mai au sunt cei care au făcut politică, nu management. De la un punct, puterea emană din trecutul tău: nu din funcțiile pe care le-ai avut, ci din acțiunile tale. Nu mi-a plăcut niciodată să spun că am putere, nici când am avut-o, în sens formal. Există o jumătate uitată a puterii, responsabilitatea. Când ai putere, ești responsabil pentru tot ce îngrijești, educi, dezvolți, pentru toți cei care au făcut ca puterea să îți aparțină. Pesimismul realismului politic spune că puterea nu se dă, se ia”, a declarat Ion Iliescu, în ultimul interviu acordat lui Ionuț Vulpescu.
Fostul președinte a mai menționat că „puterea” vine din relația cu oamenii, printr-un singur instrument: „votul”. Astfel, Iliescu a fost întrebat cum percepe alegerile din 1990, cunoscute în spațiul public drept „Duminica Orbului”. Atunci, Iliescu a câștigat alegerile cu peste 80%.
„Nu am avut sentimentul că oamenii au văzut bine altă dată. Era a șasea săptămână după Paște, când se celebrează vindecarea orbului din naștere. Vă asigur că în 20 mai 1990 acest sincronism a fost una din zilele în care istoria a avut umor. Oamenii trăiseră în întuneric suficient, așa că politic, Duminica orbului a fost scoaterea la lumină a României din totalitarism. A început un lung pelerinaj după Duminica orbului: către NATO și UE, către integrarea euro-atlantică. Nu e ca și când 85 la sută dintre cetățenii României au fost orbi”, a spus Iliescu în ultimul interviu.
CITEȘTE ȘI: 35 de ani de la unul dintre cele mai violente evenimente din istoria României: Mineriada din 13-15 iunie 1990
Acesta a mai precizat că a propus „rațional o lume posibilă” și că oamenii au vrut să îl ajute „să o transformăm în realitate”.
„E interesantă și incomensurabilitatea generațională. Atunci, cei care au pierdut i-au acuzat pe cei 85% dintre români că sunt orbi. Astăzi, electoratul de orice fel acuză clasa politică de orbire”, a adăugat fostul președinte.
În același timp, Ion Iliescu a vorbit și despre etichete de „președinte bolșevic”.
„Ion Iliescu poate fi un nume al stângii în ansamblul ei, dar nu al bolșevismului în particularitățile ei. Cum să fiu bolșevic? Bolșevismul radicalizează puterea, eu nu am fost niciodată un radicalist, ci un social-democrat care a insistat pe echilibrul social și politic dintre toți actorii acestui regim al libertății. Bolșevic înseamnă, etimologic, „mai mult, mai mare”, anume „maximalist”: or eu nu am maximizat niciodată puterea, am pus gândirea înaintea practicii politice, nu am fost un excentric la cârma guvernării”, a explicat Ion Iliescu.
Fostul președinte a catalogat eticheta de „președinte bolșevic” drept „o remarcă incisivă, dar mai degrabă născută din prostie decât din răutate”.
„Eu nu am adus o democrație pentru burghezi și proletari, ci pentru indivizi egali în drepturi și responsabilități sociale, nu am visat la partid ca platformă a energiilor revoluționare, ci la o societate sănătoasă a pluripartidismului, în care am stat confortabil și la putere, și în opoziție, pentru că așa e normal într-o democrație, eu nu am condus cu principii marxiste pe masă, ci cu o constituție nouă, democrată, la care au lucrat experți occidentali, preponderent francezi (...) Plus că dacă aș fi un bolșevic, atunci ar trebui rescrise manualele de istorie, spunând că integrarea României în UE și NATO e rezultatul demersurilor unui bolșevic. Ceea ce ar fi cel puțin suprearealist, după gustul meu și al altor oameni normali, bănuiesc”, a fost concluzia acestuia.
Editor : M.G.
