Aderarea României la UE, costuri şi beneficii. Am absorbit mai puţin de jumătate din fondurile europene, iar 700 de milioane de euro trebuie returnate
Intrarea României în marea familie europeană a adus deopotrivă beneficii şi obligaţii. De departe, cel mai mare avantaj l-au reprezentat fondurile nerambursabile. Deocamdată, vorbim despre 33 de miliarde de euro puse la dispoziţia autorităţilor locale şi centrale. În clasamentul ratei de absorbţie a acestor fonduri, România se află pe ultimul loc.
Cele 33 de miliarde ar fi trebuit să se regăsească, concret, într-o infrastructură rutieră mai bună sau în extinderea accesului la reţeaua de apă şi canalizare. Însă din 2007 şi până astăzi, România a absorbit mai puţin de jumătate din această sumă, mai exact 16,3 miliarde de euro.
Cei mai mulţi bani, 70%, au fost atraşi de programele pentru dezvoltarea agriculturii. La coada clasamentului sunt Transporturile. În cei şapte ani de la aderare, nici una dintre autostrăzile finanţate cu bani europeni nu a fost finalizată.
Totuşi, dacă punem în balanţă avantajele de care România nu a ştiut să beneficieze şi obligaţiile sale ca membru al Uniunii Europene, rezultatul este pozitiv. Contribuţia la bugetul Uniunii, în şapte ani, a fost de 9,8 miliarde de euro, deci mai puţin de o treime din totalul fondurilor europene puse la dispoziţia ţării noastre.
Cum am ajuns datori la UE cu 700 de milioane de euro
Uniunea Europeană oferă bani şi consultanţă statelor foste comuniste ca ajutor pentru recuperarea decalajelor economice şi sociale. Incapabilă să solicite şi să gestioneze banii comunitari puşi la dispoziţie de Bruxelles, România mai are o problemă: trebuie să returneze fondurile folosite altfel decât era stabilit.
De la bugetul de stat şi aşa prea sărac, în viitorii doi ani trebuie rambursaţi Uniunii Europene peste 700 de milioane de euro. Suma reprezintă în bună parte penalizarea pentru proiecte făcute de mântuială în derularea cărora au fost descoperite nereguli sau asupra cărora există suspiciuni de fraudă. Alte 200 de milioane de euro au fost dezangajate automat de către Comisia Europeană.
România riscă să piardă alte 1,7 miliarde de euro dacă până anul viitor nu va reuşi să termine mai multe lucrări feroviare şi tronsoane de autostrazi. La acest ultim capitol se înscrie şI deturnarea de fonduri europene de 6 milioane de euro, sumă destinată primului tronson al autostrăzii Arad-Nădlac.
Eurofonduri ratate în perioada 2007-2013:
- fonduri structurale: 155 de milioane de euro;
- programul pentru pescuit - 34 de milioane de euro.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
