Fondurile alocate intervenției DR-16 – Investiții în sectorul legume și/sau cartofi au fost epuizate înainte de termenul-limită, pentru toate cele trei componente, ca urmare a numărului foarte mare de cereri depuse la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), potrivit instituției, aflate în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. „Discutăm despre o măsură mult așteptată de sectorul legumicol și al cartofului din România, dar cu o alocare insuficientă raportată la nevoile reale. Vorbim, doar în cazul cartofului, despre aproximativ 50 de milioane de euro, o sumă mult prea mică pentru a remedia problemele structurale ale acestei culturi”, a declarat pentru Digi24.ro Bogdan Chiripuci, Manager Politici și Programe pentru Agricultură la Clubul Fermierilor Români.
În perioada 19 ianuarie – 2 februarie 2026, prin intervenția DR-16 s-au depus online, pe platforma www.afir.ro, 251 de proiecte, cu o valoare totală de 358,5 milioane de euro.
Bugetul total alocat pentru această sesiune este de 151,38 milioane de euro, ceea ce înseamnă că solicitările au depășit alocarea cu aproape 240%.
Directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu, a transmis că interesul uriaș reconfirmă nevoia de modernizare a fermelor din România.
„Am primit cereri de finanțare în procent de 240% din alocarea disponibilă pentru investițiile din sectorul legume și cartofi. Acest lucru este un argument clar pentru necesitatea continuării și majorării finanțărilor acordate de Comisia Europeană, astfel încât să putem asigura o dezvoltare durabilă a industriei agroalimentare”, a declarat acesta.
Sesiunea, închisă în cinci zile pentru două componente
Intervenția DR-16 a fost lansată în 19 ianuarie 2026, însă pentru două dintre componente, „Legume – ferme individuale” și „Cartof”, sesiunea s-a închis pe 24 ianuarie, la doar cinci zile de la deschidere, după ce a fost depășit plafonul maxim de depunere.
Pentru componenta „Legume – ferme individuale”, cu o alocare de 70,38 milioane de euro, au fost depuse 132 de cereri de finanțare, în valoare totală de 209,44 milioane de euro. În cazul componentei „Cartof”, alocarea de 51 de milioane de euro a fost depășită de 94 de proiecte, care au însumat cereri de peste 103,57 milioane de euro.
Pentru componenta „Forme asociative – legume”, unde bugetul a fost de 30 de milioane de euro, s-au depus 25 de proiecte, în valoare totală de 45,48 milioane de euro.
Cartoful, o cultură „specială”, cu probleme structurale
Bogdan Chiripuci spune că sectorul cartofului se confruntă cu probleme vechi, care nu pot fi rezolvate cu un buget atât de mic. Potrivit acestuia, cartoful nu poate fi tratat ca o cultură unitară, deoarece este împărțit în mai multe segmente, fiecare cu nevoi diferite.
„Vorbim despre cartoful de consum, cartoful pentru sămânță, care are nevoie de condiții fitosanitare deosebite, și cartoful pentru industrializare, folosit, de exemplu, pentru chips. În același timp, consumatorul din România nu cunoaște încă diferențele dintre soiurile destinate piureului, cartofilor prăjiți sau salatelor. Este o realitate care ar trebui înțeleasă atât de bucătari, cât și de gospodine”, a explicat el.
Chiripuci a vorbit pentru Digi24.ro și despre lipsa infrastructurii esențiale pentru dezvoltarea sectorului. Este vorba, spune el, despre lipsa spațiilor de depozitare, despre necesitatea irigațiilor, devenite indispensabile chiar și în zone precum Harghita și Covasna, dar și despre extinderea culturii în regiuni noi.
„Este prima astfel de măsură, din zona de preaderare până în 2026, care vizează o alocare distinctă pentru sectorul de cartofi. Până acum, cartoful era tratat ca o legumă și intra într-o competiție care nu îl avantaja. Acum avem o alocare separată, dar este foarte mică”, a mai spus Chiripuci.
El a atras atenția că, potrivit analizelor interne, printre beneficiari se află și firme din alte domenii, precum transport, logistică sau cultivarea cerealelor, nu în principal fermieri specializați în cultura cartofului.
„Cei care cunosc această cultură, atât din punct de vedere agronomic, cât și al relației cu piața, riscă să rămână fără finanțare”, a explicat acesta.
Punctajele proiectelor depuse sunt foarte ridicate, între 95 și 100 de puncte, a mai transmis Chiripuci. Cu toate acestea, proiectele care vor obține 95 de puncte ar putea fi încadrate ca eligibile fără finanțare, din lipsa bugetului.
„Am transmis Ministerului Agriculturii o scrisoare prin care solicităm suplimentarea bugetului. România are un necesar intern mare și importuri consistente de cartofi în fiecare an. Redresarea balanței comerciale nu se poate face în aceste condiții”, a adăugat reprezentantul Clubului Fermierilor Români.
Schimbarea obiceiurilor de consum pune presiune pe producători
Chiripuci a atras atenția și asupra schimbării comportamentului de consum.
Dacă în trecut gospodăriile cumpărau saci de cartofi pentru a-i depozita peste iarnă, astăzi consumatorii preferă ambalaje mici, cumpărate din retail, ceea ce presupune existența unor depozite moderne și a unei infrastructuri logistice adaptate.
În prezent, în România sunt înregistrate la APIA aproximativ 33.000-35.000 de hectare cultivate cu cartof, față de 280.000-300.000 de hectare la începutul anilor ’90.
„Putem acoperi necesarul intern doar prin politici publice adaptate acestei culturi, care este una foarte specială”, este de părere Bogdan Chiripuci, Manager Politici și Programe pentru Agricultură la Clubul Fermierilor Români.
Situația este similară și în sectorul legumicol, unde doar proiectele cu punctaje foarte mari au șanse reale de finanțare.
Producătorii nu reușesc să asigure necesarul intern în perioada de iarnă, din cauza lipsei capitalului și a accesului dificil la credite bancare.
În aceste condiții, interesul record pentru DR-16 scoate la iveală o problemă majoră: nevoia de investiții este mult mai mare decât fondurile disponibile, a concluzionat acesta.
