Business Club. Companii privatizate, apoi îngropate

Românii se tem mai mult de scumpiri și o posibilă criză a carburanților decât de extinderea războiului din Iran (sondaj)

Carburanții se ieftinesc pentru a doua zi la rând. Cât costă benzina și motorina

Radu Miruță respinge scenariile unui atac din Iran asupra României: Scutul de la Deveselu „este o capacitate fantastică de apărare”

România și o posibilă criză politică internă. Cristian Diaconescu: „Lumea s-a rupt. Ai o stabilitate internă, ai posibili parteneri”

Piloții români au interceptat un avion de spionaj al Rusiei în apropierea spațiului aerian al Lituaniei

Președintele Nicușor Dan intervine în scandalul din Coaliție. Discuții cu Ilie Bolojan la Cotroceni (surse)

Vladimir Putin și-a mustrat oficialii după ce economia Rusia s-a contractat: „Sper să aud rapoarte detaliate”

SUA vor trimite alte câteva mii de soldați în Orientul Mijlociu, în încercarea de a exercita presiuni asupra Iranului (WP)

Jaful din Olanda, noi informații. Cum au fost păcăliți suspecții

În ultimii 25 de ani au fost privatizate peste 7.700 de companii de stat. Mai bine de 75% dintre ele au dat faliment, arată o analiza realizată de Asociația Națională a Antreprenorilor.

Majoritatea nu mai aveau niciun motiv sa funcționeze. Cu tehnologii depășite și fără clienți, multe întreprinderi comuniste lucrau pe stoc doar pentru a menține ocupată clasa muncitoare. Puteau fi aduse pe linia de plutire după Revoluție doar prin investiții masive.

Însă, pentru o lungă perioadă de timp, guvernele postdecembriste nu s-au grăbit să caute investitori serioși. Privatizările fostelor întreprinderi comuniste s-au facut la prețuri suspect de mici. Cu toate că erau neperformante, multe companii de stat erau amplasate pe terenuri și în clădiri care s-au dovedit a fi foarte valoroase pe piața imobiliară a României capitaliste.

De altfel, este imposibil de spus câte falimente ale fostelor companii comuniste au fost provocate de ineficiența lor și câte de privatizări frauduloase. Pentru unele, a fost o combinație a ambilor factori. De asemenea, e greu de spus ce s-a întâmplat cu cei care și-au pierdut locul de muncă în urma privatizărilor ratate. Sunt două milioane de oameni, după cum arată calculele Asociației Naționale a Antreprenorilor.

În mod cert, o parte au ajuns în mediul privat, nu neapărat pe funcții asemănătoare. Alții au plecat la muncă în străinatate.

Au existat însă și privatizări de succes în ultimii 25 de ani. Cumpărată de francezii de la Renault, Dacia este o fostă uzină comunistă.

BCR, cea mai mare bancă din sistemul financiar românesc, controlată de austriecii de la Erste, a luat naotere prin preluarea activelor bune ale fostei Bănci comuniste de Comerț Exterior. Chiar și Petrom, cumpărată de OMV, are o moștenire comunistă, deși, propriu-zis, compania a luat naștere în 1991.

Acum, statul derulează privatizările pe Bursă, unde transparența este infinit mai mare. Dacă întreprinderile comuniste ar fi fost vândute pe piața de capital în anii de dupa Revoluție, ar fi fost mai clar care dintre ele mai aveau șanse să traiască și care și-au meritat falimentul. Însă Bursa de Valori București s-a reînființat abia în 1995 și este, în continuare, una dintre cele mai mici din Europa.