România riscă să piardă teren în fața marilor economii europene dacă nu începe de pe acum să-și pregătească proiectele pentru următorul buget al UE, avertizează Confederația Patronală Concordia. Organizația cere o schimbare de strategie și propune un Pact Național pentru Competitivitate, cu o viziune economică pe 20-30 de ani și concentrarea resurselor în patru-șase sectoare în care România poate deveni lider regional.
Confederaţia Patronală Concordia a lansat miercuri Manifestul pentru arhitectura economică a României 2028-2034, adresat Guvernului, Parlamentului, partidelor politice şi societăţii şi cere un plan de acţiune pentru creşterea competitivităţii României.
„Regulamentele bugetului european 2028-2034 se negociază în acest moment şi fiecare lună în care România cel mult îşi organizează grupuri de lucru în loc să pregătească proiecte este o lună câştigată de competitorii noştri. Este momentul să stabilim care este economia pe care o construim în următorii 20 de ani în România, pentru România”, se arată în document.
Reprezentanţii mediului de afaceri susţin că România trebuie să îşi schimbe abordarea în privinţa utilizării fondurilor europene. „Am funcţionat ca o economie de proiecte şi de bife. Avem nevoie de o economie de orchestrare, în care investiţiile în energie, digital, industrie şi educaţie se integrează într-o arhitectură coerentă, iar capitalul public şi cel privat lucrează împreună, nu în paralel”, precizează sursa citată.
Potrivit Manifestului, noul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene va schimba mecanismul de accesare a unei părţi importante a finanţărilor.
„Noul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene, în valoare de aproximativ 2.000 de miliarde de euro, schimbă regulile jocului. România ar urma să aibă o alocare directă de 60 miliarde de euro prin Planul Naţional şi Regional de Parteneriat, cu finanţare condiţionată de rezultate, jaloane şi reforme. Dar adevărata competiţie începe acolo unde alocările naţionale se termină, cu 400 miliarde de euro prin Fondul European pentru Competitivitate şi Horizon Europe, care nu se distribuie pe ţări, ci se câştigă. Se câştigă proiect cu proiect, în competiţie directă cu campionii europeni: Germania, Franţa, Olanda sau Suedia”, se menţionează în document.
Concordia atrage atenţia asupra riscului ca România să se concentreze exclusiv asupra fondurilor care îi revin prin alocare directă „şi să rateze competiţia pentru zecile de miliarde suplimentare care vor decide cine construieşte următoarea generaţie de industrii europene”.
Printre măsurile propuse se numără adoptarea unui Pact Naţional pentru Competitivitate: „Un Pact Naţional pentru Competitivitate, dincolo de ciclurile electorale. Adoptarea, prin acord transpartinic, a unei strategii economice pe 20-30 de ani, cu priorităţi economice (industrie, agricultură, servicii), ţinte măsurabile şi reguli stabile indiferent de rotativa politică. Fără planificare pe termen lung, România rămâne captivă ciclurilor de cel mult patru ani”.
O altă propunere vizează concentrarea resurselor asupra unui număr limitat de sectoare, ancorate în contextul european și global. „Alegerea a patru-şase sectoare în care România poate deveni lider regional. Nu putem fi competitivi în toate domeniile. Propunem concentrarea pe sectoare care construiesc pe resursele şi avantajele competitive ale României, care sunt ancorate în contextul european şi global şi ancorate în viitor pentru a livra valoarea adăugată pe termen mediu şi lung. Alegerile trebuie făcute acum, fundamentate cu criterii economice, nu politice”, precizează documentul.
De asemenea, Concordia recomandă şi pregătirea din timp a proiectelor care ar urma să beneficieze de finanţare în viitorul exerciţiu financiar european.
„Un portofoliu naţional de proiecte mature, pregătit înainte de lansarea apelurilor. Constituirea, până la finalul lui 2027, a unei bănci naţionale de proiecte strategice pregătite pentru finanţare: studii de fezabilitate, autorizări, structuri de finanţare. Una dintre problemele cronice ale perioadelor anterioare a fost lipsa proiectelor gata de implementare, nu lipsa banilor”, se mai arată în Manifest.
Organizaţia patronală mai propune sprijinirea formării unor consorţii care reunesc companii mari, IMM-uri inovatoare, universităţi, institute de cercetare şi instituţii financiare în jurul unor obiective comune.
Documentul mai prevede crearea unui cadru prin care granturile, garanţiile, împrumuturile şi capitalul privat funcţionează integrat încă din faza de structurare a proiectelor. "Un grant de 20 de milioane de euro poate mobiliza 50 de milioane de capital privat. Obiectivul nu este maximizarea absorbţiei, ci maximizarea randamentului economic al fiecărui euro public", se mai precizează în document.
Altă propunere vizează crearea unui program naţional de modernizare şi digitalizare a IMM-urilor. În ceea ce priveşte politica industrială, organizaţia propune orientarea acesteia către sectoare considerate strategice.
„O politică industrială actualizată, orientată spre integrare verticală. O strategie clară pentru energie, semiconductori, baterii, apărare şi inteligenţă artificială şi biotehnologii, sectoare strategice care să valorifice reconfigurarea lanţurilor globale de aprovizionare (near-shoring şi friend-shoring) şi să mute industria românească de la execuţie spre creare de valoare. Statele care intră primele pe aceste lanţuri valorice vor atrage cea mai mare parte a finanţării”, se precizează în document.
Manifestul identifică şi o serie de riscuri în cazul în care România intră în perioada 2028-2034 fără o schimbare de abordare. Printre acestea se află riscul de a rămâne piaţă de consum. „Fondul European pentru Competitivitate finanţează tehnologie, industrie avansată, apărare, inteligenţă artificială şi energie, biotehnologii. Fără o politică industrială clară şi fără consolidarea cercetării, România riscă să rămână predominant piaţă de desfacere şi locaţie de producţie cu valoare adăugată redusă, în timp ce valoarea creată de noul fond se concentrează în vestul Europei”, avertizează organizaţia.
În final, Concordia subliniază că miza următorului exerciţiu financiar european nu este doar valoarea fondurilor atrase. „În ultimii 20 de ani am vorbit despre convergenţă. În următorii 20 trebuie să vorbim despre competitivitate. Adevărata întrebare nu este câţi bani vom primi, ci ce economie vom construi cu ei, iar fereastra 2028-2034 este fereastra repoziţionării strategice a României şi nu va rămâne deschisă la nesfârşit. România poate şi trebuie să facă trecerea de la beneficiar al politicilor europene la creator şi contributor de competitivitate în Europa”, se arată în Manifest.
Editor : M.I.
