Constantin Niță, pentru Digi24: Guvernul nu va renunţa la nicio taxă

„Nu știm la ce să mai renunțăm”. Ce spun românii cu dizabilități despre reducerea impozitelor pe clădiri și mașini

Tot mai multe orașe din România declară război păcănelelor. Ce spun dependenții de jocuri de noroc

Grindeanu spune că va aplica decizia CEDO pentru recunoașterea căsătoriilor gay, dacă ajunge premier. „Nu știu de ce nu e în vigoare”

Reforma administrației ar putea fi compromisă chiar din fașă, avertizează un primar. Cum pot fi ocolite tăierile

Gabriel Biriș: „Măsurile de relansare economică sunt precum agheasmă. Te ajută dacă crezi în ele, dar nu vor produce rezultate”

Guvernul va adopta astăzi tăierile din administrație și pachetul de relansare economică. Ce conțin cele două OUG

Coaliția a decis scăderi de taxe. Kelemen Hunor: „Am primit semnalul din societate”. Unde s-au blocat discuțiile pe bugetul de stat

România a fost invitată de Franța să discute despre „umbrela nucleară”. Oana Țoiu: „Fiecare acţionează ca un factor de descurajare”

Noi imagini cu unul dintre piloții avioanelor F-15 prăbușite în Kuweit. „Înapoi! Sunt american!”

Guvernanţii nu vor să renunţe la birurile care sporesc veniturile la buget.

„Orice lucru în orice ţară trebuie taxat. Orice serviciu, orice activitate trebuie taxat. Noi nu putem să nu luăm asemenea măsuri. Statul trebuie să câştige de pe orice activitate care se desfăşoară pe teritoriul ţării”, a spus Constantin Niţă, ministrul Energiei.

Acum un an, statul a pus trei noi impozite companiilor din energie pentru a colecta mai multi bani la buget. Cea mai mare taxă a fost pusă pe veniturile obţinute de producătorii de gaze naturale. În plus, companiile care transportă energia electrică şi gazele, dar şi cele care furnizează utilităţile consumatorilor finali trebuie să plătească şi ele statului alte taxe. În total, ar fi trebuit să se strângă peste 630 de milioane de lei.

Banii ar fi trebuit să ajungă într-un fond special destinat consumatorilor vulnerabili, adică cei care nu pot suporta scumpirile ca urmare a liberalizării preţurilor. Însă, tot ce s-a colectat de la companii, s-a vărsat în buget şi li s-a pierdut urma. Până în acest moment, autorităţile nici nu au definit în lege cine poate avea statut de consumator vulnerabil. Ministrul Muncii, în sarcina căreia sunt alocările pentru consumatorii vulnerabili, spune că românii cu venituri mici primesc totuşi ceva: ajutoare pentru încălzire.

Întrebată de câți bani s-au colectat în 2013 din liberalizare și câți bani s-au dus către beneficiari, Mariana Câmpeanu, ministrul Muncii, a răspuns: „Nu ştiu la ce vă referiţi dumneavoastră. Aceşti bani sunt de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii şi se plătesc ajutoare de încălzire.”

Reţeta prin care banii obţinuţi din privatizări, taxe şi impozite merg la buget şi nu se întorc la populaţie a fost aplicată şi după vânzarea acţiunilor Romgaz.

„La Romgaz, din păcate, se duc la Ministerul de Finanţe, la bugetul de stat şi nu ar fi fost mai bine să se reinvestească în companie. Să investească de exemplu în explorarea gazelor de şist. Sigur, şi eu aş fi dorit lucrul acesta, dar din raţiuni guvernamentale şi pentru că bugetul de stat are nevoie de bani a trebuit să cădem de acord”, a mai spus Constantin Niţă, ministerul Energiei.

Aproape 400 de milioane de euro a obţinut statul din vânzarea a 15% din acţiunile companiei Romgaz.