Cum a pierdut statul un miliard de euro în doi ani. Rețeta pentru scoaterea profiturilor din țară

De ce au nevoie SUA de mai multe trupe și avioane în România. General: „Aplică legile luptei armate”

Volodimir Zelenski vine joi, 12 martie, în România. Președintele ucrainean va avea o întrevedere cu Nicușor Dan

Daniel Dăianu avertizează: Un război prelungit în Orientul Mijlociu ar provoca un șoc energetic global

Medicul demis după scandalul de la centrul de arși Floreasca îl dă în judecată pe ministrul Sănătății

Patru din zece funcții de conducere în România sunt ocupate de femei. Ce le diferențiază de bărbații lideri

„Este un simbol al puterii”. Istoria de 200 de ani a tronului pe care au stat ultimii domnitori ai Moldovei. Cum arată astăzi

Povestea lui Gobi, barza care și-a petrecut iarna într-un sat din județul Covasna. Localnicii au adoptat-o

Orașul în care câinii-roboți patrulează pe străzi și promovează curățenia. Localnicii sunt sceptici

Fritz: PSD vrea să finanțeze tot pachetul social, dar fără să spună de unde vin banii

Statul român a pierdut mai bine de un miliard de euro numai din aşa-numitele preţuri de transfer care au fost folosite pentru diminuarea taxelor plătite în România, în ultimii doi ani. Specialiştii explică şi cum funcţionează această practică de multe ori la limita legii, potrivit Ziarului Financiar.

„Societatea din România primeşte facturi de achiziţii cu sume foarte mari, aproape chiar de preţul de revânzare, astfel încât pe teritoriul României fie se realizează o pierdere, fie un profit minuscul, nesemnificativ”, spune Adrian Benţa, specialist fiscal.

Alte moduri pentru scoaterea profiturilor din ţară este încheierea unor contracte de consultanţă la suprapreţ, cu firme sau persoane din afara ţarii, dar şi acordarea unor plăţi pentru servicii în care este mai greu de stabilit un „preţ corect”, al pieţei. De obicei, banii ajung în ţările în care companiile îşi au sediul central sau în paradisurile fiscale.

Fenomenul este global şi greu de controlat. Până şi giganţi ca Google, Amazon şi Starbucks au fost acuzaţi de astfel de scheme de evaziune fiscală, iar scandalul Dosarelor Panama a pus şi mai multă presiune pe autorităţi să acţioneze.

„În ce priveşte evaziunea mare, pe cereale, legume-fructe, pe produse petroliere, aici ANAF are o muncă laborioasă. Tipul acesta de combatere a evaziunii fiscale trebuie să aibă la dispoziţie de o bază de date modernă, un sistem informatic foarte modern”, spune Dragoş Doroş, preşedintele ANAF.

„Cu siguranţă infrastructura la nivel tehnic şi uman este depăşită, cheia nu sunt neapărat oamenii, ci eficienţă în legi clare şi în tehnică, în sisteme de calcul performante”, spune Alexandru Cristea, specialist fiscal.

Scoaterea profiturilor din România - fie pe căi legale sau ilegale - este analizată şi de banca centrală. Între 2008 şi 2014, profitul reinvestit de firmele cu capital străin a fost negativ. Asta înseamnă că, practic, banii au reprezentat profituri făcute în România şi scoase din ţară, potrivit economiştilor. În 2011, firmele patronate de străini au marcat cea mai mare pierdere, cel puţin pe hârtie: peste două miliarde de euro.