Video Cea mai gravă criză a Dunării din istorie: nivelul fluviului afectează producția de energie electrică în România, Bulgaria și Ungaria
Ne confruntăm cu cea mai gravă criză energetică provocată de nivelul foarte scăzut al Dunării din istorie. Ionel Sorin Rîndașu Beuran, directorul Departamentului Situaţii de Urgenţă de la Apele Române, a declarat la Digi24 că debitul Dunării este la un nivel critic, cu tendință de scădere, iar în perioada următoare nu sunt semnalate precipitații în întreg bazinul fluviului.
„În momentul de față, la intrarea în țară, debitul Dunării undeva la 1.550 m³/s, tendința este într-adevăr de ușoară scădere. Nu sunt semnalate precipitațiile în întreg bazinul Dunării, deci nici în Ungaria, nici în Serbia, în Croația. Avem semnale că în Austria, în zona de vest, precipitațiile au început și nivelul râurilor a început să crească, dar acest lucru nu ne avantajează pe termen scurt. În momentul de față, situația este, putem spune, ținând cont de efecte, cea mai gravă din istorie”, a declarat Ionel Sorin Rîndașu Beuran, directorul Departamentului Situaţii de Urgenţă de la Apele Române, sâmbătă, la Digi24.
Ionel Sorin Rîndașu Beuran, care este și director general adjunct la Apele Române, a mai declarat că se face tot ceea ce este omeneşte posibil pentru menţinerea în funcţiune a Centralei Nucleare Cernavodă, însă situaţia nu este simplă, deoarece toate ţările se confruntă cu secetă şi caniculă. Doar în Austria s-au înregistrat ploi, dar, până ca debitul produs de acestea să ajungă la Cernavodă, durează aproximativ două săptămâni. Prognozele nu sunt foarte îmbucurătoare, avertizează specialistul, explicând că până în 7 august Dunărea continuă să scadă.
„Ce înseamnă asta pentru Cernavodă? Înseamnă o scădere undeva la 2-3 cm pe zi. În aceste condiţii, Cernavodă poate să reziste circa 4-5 zile la limită”, a declarat Sorin Rîndaşu Beuran.
Acesta s-a referit la măsurile dispuse, care să încerce, pe de-o parte, dirijarea debitului pe Dunărea Veche, dinspre braţul Bala, pe de altă parte acţiuni de dragaj pe Dunărea Veche.
„În aceste condiţii este destul de dificil de spus că totul este în siguranţă, sunt riscuri, dar se face tot ceea ce este omeneşte posibil pentru menţinerea în funcţiune a centralei nucleare, care în momentul de faţă aduce un aport important, mai ales în condiţiile în care şi în Ungaria, din patru grupuri, trei deja au fost oprite şi Bulgaria semnalează, de asemenea, probleme în funcţionarea centralei nucleare de la Kozlodui”, a mai declarat Rîndaşu Beuran.
Acesta avertizează, de asemenea, că ”prognozele nu sunt foarte îmbucurătoare”.
„Singurul lucru pe care putem să-l spunem este că, în Bazinul Superior, în Austria, se înregistrează precipitaţii ceea ce a permis creşterea nivelelor râurilor din zona care alimentează Dunărea Superioară. Dar trebuie menţionat faptul că sunt şapte zile de parcurs până la intrarea în ţară şi de la intrarea până în zona Cernavodă mai sunt încă cinci zile. Deci vorbim de două săptămâni în care trebuie să găsite, cu resursele locale, soluţii care să permită în continuare funcţionarea Centralei Nucleare”, a explicat specialistul.
Acesta a precizat că măsurile dispuse de Comitetului Naţional de Situaţii de Urgenţă ar putea „produce acel efect de 10-15 cm care să ne permite să trecem până să ajungem la perioada la care debitele la intrarea Dunării în ţară vor fi stabilizate la valori în jurul valori de 1.600, poate puţin mai mari”.
Oricum, la 1.600 mc/s debit la intrarea în ţară înseamnă de cel puţin de două ori şi jumătate mai mic decât media multianuală a lunii acestea.
Sorin Rîndaşu a precizat că, faţă de debitele de anul trecut pe Dunăre, cele înregistrate în prezent sunt cu 25% mai mici.
Unitatea 1 a CN Cernavodă a fost oprită în această sătămână, reuducând producţia internă de energie cu 10%, în condiţiile unui consum ridicat din cauza caniculei.
Scăderea debitelor pe Dunăre aduce riscul închiderii şi Unităţii 2 a centralei, cu efect semnificativ asupra producţiei interne.
Din cauza cotelor extrem de scăzute din luna iulie, apropiate de minimul istoric, navele care tranzitează Dunărea merg şi pe jumătate goale, pentru a-şi menţine capacitatea de plutire. Cele mai mari probleme sunt pe sectorul fluvial, unde nu-şi pot descărca nici marfa în unele porturi. Până la scăderea nivelului, tranzitul prin canalul Sulina a rămas în parametrii anului trecut.
Lipsa apei afectează centralele nucleare din România și Ungaria
Guvernul român a decis declararea stării de alertă la nivel național pe parcursul întregii luni august, din cauza riscului energetic, în condițiile în care exista riscul închiderii și a celui de-al doilea reactor de la Cernavodă, ceea ce ar lăsa țara fără sursa a circa 20% din capacitatea de producție de energie electrică. Instituțiile statului încearcă să devieze cursul unui braț al fluviului în zona Cernavodă, pentru a asigura nivelul necesar de apă pentru răcirea reactorului aflat în funcțiune și a împiedica oprirea sa.
„Ca urmare a reducerii debitelor pe râuri, avem o capacitate limitată de a crește producția pe hidrocentrale. Față de un consum normal de peste 7.000 MW în orele de seară, importăm aproximativ 1.700 MW. Dacă se oprește și grupul doi, ar trebui să importăm peste 2.500 MW. Acest lucru se întâmplă și în țările vecine. Am discutat măsurile pe care le putem adopta pentru a asigura funcționarea sistemului energetic național în condiții normale”, a declarat premierul Ilie Bolojan vineri seară.
Premierul a anunțat că România a solicitat sprijin din partea Ucrainei și că autoritățile încearcă să crească rapid producția internă de energie.
Nivelul foarte scăzut al Dunării a dus deja la oprirea unui reactor al centralei nucleare de la Cernavodă, iar centrala de la Paks, care în mod normal produce circa jumătate din necesarul de energie al Ungariei, mai funcționa sâmbătă dimineață la doar un sfert din capacitate (circa 480 de megawați din 2.000 posibili), potrivit unui anunț al premierului Peter Magyar.
Apel pentru economisirea energiei
Ilie Bolojan a atras atenția că, pe fondul stării de alertă, va fi importantă economisirea voluntară în orele de seară, când România produce prea puțină energie, pentru că nu mai beneficiază de aportul surselor fotovoltaice, şi a făcut un apel către cetăţeni, dar în special către companii, autorităţi publice să îşi facă planificări de reduceri voluntare.
„Încă o dată fac un apel către cetățeni, dar în special către companii, către autorităţile publice să îşi facă planificări de reduceri voluntare. Noi am notificat principalii consumatori din România că există o posibilitate de a face acest lucru şi în luni vom avea o întâlnire cu dânşii, în aşa fel încât să luăm în calcul şi planificări în vederea reducerii consumului acestor consumatori industriali importanţi, pentru a asigura energia electrică către populaţie”, a spus premierul la Palatul Victoria.
Editor : B.E.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
