Sari la conținut

Ironie. Râuri de munte distruse de microhidrocentrale, declarate zone protejate

Ministerul Apelor și Pădurilor propune o listă a râurilor de munte cu regim de excludere/ protejate și tampon în care sunt interzise a activitățile umane. Ridicol este faptul că lista include râuri deja distruse în urma realizării de MicroHidroCentrale (MHC) în albia acestora. Râuri încă neafectate de lăcomia investitorilor în hidroenergie nu sunt trecute, trezind interesul acestora pentru noi MHC.

Foto: Râul Porcul, distrus, este declarat zonă tampon, de protecție

Erată: Dintr-o regretabilă eroare a apărut informația eronată potrivit căreia proiectul de HG ar aparține Ministerului Mediului. Proiectul a fost inițiat însă de Ministerul Apelor și Pădurilor. Am făcut corecția cuvenită.

Biologii trag semnale de alarmă privind modul în care Ministerul Apelor și Pădurilor înțelege să protejeze râurile din România. În noiembrie 2017, Guvernul a aprobat OUG 78/2017 prin care s-a modificat legea apelor. Ordonanța impune ca în termen de 180 de zile (șase luni), deci până la jumătatea acestei luni, Ministerul Apelor și Pădurilor să elaboreze lista cursurilor de apă neafectate de activități umane și unde se interzice realizarea de lucrări și activități care pot afecta starea ecologică a apelor.

”Se aprobă lista sectoarelor de cursuri de apă în care este interzisă realizarea de lucrări și activități care pot afecta starea ecologică a apelor, denumite în continuare sectoare de excludere. Sectoarele de excludere reprezintă sectoarele de cursuri de apă localizate între izvor și secțiunea de referință, definite conform prevederilor Art.2 și prevăzute în Anexa 2”, spun prevederile legale.

Trebuie protejate doar râurile neatinse de mâna omului

Legea stabilește și cerințe stricte pentru corpurile de apă care să fie protejate. ”Corpurile de apă pe care se află secțiunile de referință trebuie să se încadreze în stare foarte bună din punct de vedere al elementelor biologice și al elementelor suport hidromorfologice, precum și în stare bună din punct de vedere al elementelor fizico-chimice suport.

  • Influențele urbanizării, utilizării terenului sau silviculturii trebuie să fie pe cât posibil reduse;

  • Utilizarea terenului: Peste 85% natural (de ex. păduri naturale”, zone umede, mlaștini, pajiști, pășuni).

  • Fără culturi intensive (inclusiv vița de vie), în împrejurimi (de ex. într-o zonă de 500 m -1000 m față de malurile lacului;

  • Mai puțin de 5% urbanizare și zone peri-urbane în împrejurimi (de ex. într-o zonă de 500-1000m de la malurile lacului).

  • Nivelul alterării morfologice directe (de ex. structurile malului, profilele râului și conectivitatea laterală) trebuie să fie compatibil cu cel al corpurilor de apă naturale, nemodificate;

  • Sunt permise doar prelevări de apă ce au ca rezultat reducerea nesemnificativă a debitelor sau modificări ale nivelului lacului care au efecte foarte reduse asupra elementelor de calitate;

  • Sunt permise doar regularizări de debite ce au ca rezultat reducerea nesemnificativă a debitelor care au efecte foarte reduse asupra elementelor de calitate;

  • Absența/influența minoră a barierelor artificiale în amonte de secțiune;

  • Absența/influența minoră a barierelor artificiale în aval de secțiune;

  • Absența structurilor artificiale transversale care pot reduce viteza naturală de curgerea a apei;

  • Absența undelor pulsatorii;

  • Absența/ cu îndiguiri pe porțiuni reduse (în scopul protecției împotriva inundațiilor);

  • Fără modificări ale timpului de rezidență natural al lacului (fără fluctuații ale nivelului lacului natural datorate fenomenelor de secetă) ;

  • Sub 5% modificare artificială a malurilor lacului.

    Foto: Spre deosebire de râul Porcul, distrus, râul Alb este încă neafectat. Cu toate acestea nu a fost inclus pe lista celor de excludere (maximă protecție)

România în dispută cu CE pe tema râurilor

Nevoia stabilirii unei liste a râurilor care să nu fie atinse de lăcomia investitorilor în MHC este cu atât mai mare cu cât subiectul se află la originea unui infrigement deschis împotriva României. Cauza 2015/4036 privește aplicarea Directivei Cadru Apă 2000/60/CE, partea privind ”principiul cooperării loiale” și a Directivei Habitate 92/43/CEE în procesul de autorizare a microhidrocentraleoor din România.

Reacția Ministerului Apelor

Zilele trecute Ministerul Apelor și Pădurilor a dat publicității proiectul Hotărârii de Guvern care pune în practică OUG 78. Proiectul cuprinde două liste a corpurilor de apă, una a sectoarelor de excludere, alta a celor tampon. Biologii critiă propunerea și o consideră o glumă proastă.

”Este evident că a fost întocmită ostentativ, ca o batjocură la adresa eforturilor societății civile de mediu. Ministerul Apelor si Pădurilor își declară disprețul față de patrimoniul nostru natural, al tuturor. În ultimii ani infima noastră societate civilă de mediu a reușit, cu eforturi enorme, să salveze câteva râuri din calea mafiei microhidrocentralelor. A fost o lupta absolut inegală și cu firmele private și sfera lor de influență în diverse instituții și cu autoritățile de mediu. S-a ajuns până la atacuri sălbatice asupra iubitorilor naturii în cazul Râului Alb, de notorietate mondială. Astfel au fost salvate în instanță de către Federatia Coaliția Natura 2000, Râul Alb din Retezat și trei râuri din Muntii Țarcu (Bistra Mărului, Șucul si Olteana)”, spune biologul Călin Dejeu, un critic al multor proiecte de realizare a MHC pe râurile de munte.

Care sunt argumentele

Dejeu spune că râuri deja distruse au fost incluse la capitolul râuri tampon și de excludere, în timp ce râuri care au scăpat cu chiu cu vai de excavatoare și betoniere nu figurează pe listă celor protejate.

”Râuri din păcate deja distruse de microhidrocentrale, precum Taia și Chițiu, apar! Apar și râuri cu regularizări sinistre, precum Bănița, sau chiar râul Porcu din Muntii Vâlcan care nu are doar cursul râului distrus, ci întreaga vale dinamitată de cariere pe kilometri întregi”, spune el. În listă sunt, nu unul, ci trei râuri deja distruse de MHC, Taia, Cibin și Valea Cepelor. ”Este ca și cum ai introduce suprafețe de pădure tăiate la ras în Catalogul Pădurilor Virgine”, compară situația biologul.

Și ceea ce este poate și mai grav este faptul că râuri pe care societatea civilă a reușit să le salveze cu greu din fața utilajelor de construții, nu apar pe listă.

”Este cazul Râului Alb din Retezat, al râurilor Bistra Mărului, Șucul și Olteana (Munții Țarcu), Someșul Rece, Nera, Bistra. ”Niciunul dintre aceste râuri, nici măcar Râul Alb, singurul râu nealterat și compet ecologic din Carpații Românești, nu apar în anexele hotărârii de guvern”, spune el. Includerea râurilor pe lista celor de excludere ar împiedica apariția pe acestea a proiectelor de MHC. Să fie acesta motivul pentru care râurilor nu au fost trecute pe listă? Se pregătesc proiecte de MHC pe aceste râuri?

Proiectul de HG este publicat aici pe situl Ministerului Apelor și Pădurilor și pot fi făcute observații asupra lui până pe data de 16 mai 2018.

Pe aceeași temă