Exporturile dau semne de oboseală. Guvernul a pus ochii pe zonele ferite de criză: pieţele din afara Europei
Anul acesta, economia României a duduit, cel puţin în primele luni, deşi cu o sincopă uşoară în primăvară. Greul a fost dus de Dacia şi de Ford, care au trimis în străinătate peste 180.000 de maşini. De partea cealaltă, a autorităţilor, mai-marii economiei cheltuiesc bani pe deplasări externe, misiuni din care rezultatele întârzie să apară.
Din Oradea, Roman şi Ploieşti pleacă anual spre Germania, Austria sau Liban mii de tone de vopsea şi de polistiren. Vânzările peste graniţă i-au adus anul trecut un milion de euro omului de afaceri Marcel Bărbuţ, care activează în domeniu. Ar fi mers şi mai bine, dacă autorităţile l-ar fi ajutat să se promoveze, spune el: „Statul ar trebui să facă ce fac alte ţări, adică să susţină exporturile româneşti, pentru că aduc în ţară valută.”
Oficialii îi dau dreptate antreprenorului. „În România nu există nici o structură care să susţină investitorul român în strănătate pentru că, în peste 20 de ani, România nu a ştiut decât să privească spre investitori străini în România”, a declarat joi Varujan Vosganian, ministrul Economiei, într-o conferinţă de presă.
În primele două luni ale lui 2013, exporturile au crescut cu 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Saltul a fost susţinut de uzinele auto de la Piteşti şi Craiova, ale căror vânzări au crescut chiar şi cu 30%.
„Vorbim într-adevăr de o explozie a producţiei şi comercializării de autoturisme”, a confirmat la Digi24 Constantin Stroe, vicepreşedintele Consiliului de Administraţie al Automobile Dacia. „94% din producţie o exportăm. Am ajuns să vindem doar 6% în România”, a adăugat Stroe.
Germania, Italia, Franţa, Turcia şi Ungaria sunt cele mai importante pieţe de desfacere pentru ţara noastră. Acolo, ţara noastră a vîndut mărfuri în valoare de 7,4 miliarde de euro în primele patru luni ale anului. Produsele româneşti au ajuns şi în Iordania, Libia şi Togo. Doar în Togo, exporturile au crescut de aproape şapte ori, pînă la aproape 8 milioane de euro.
Odată cu primăvara, exporturile au pierdut suflul. La finalul lui aprilie, creşterea încetinise la doar şapte procente. Guvernul ia în calcul acum Rusia, dar şi pieţe din afara Europei, zone ferite de criză: Qatar sau chiar Irak, o piaţă emergentă, aşa cum declară Manuel Donescu, secretar de stat în Ministerul Economiei.
Promovarea produselor româneşti înseamnă deocamdată târguri şi vizite peste hotare. În primele patru luni ale anului, Ministerul Economiei a cheltuit peste 27.000 de euro pe asemenea deplasări.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
