Deși prețul gazelor naturale rămâne plafonat în România până la 31 martie 2026, românii ar putea primi în ianuarie facturi cu până la 30% mai mari față de aceeași lună a anului trecut. Diferența nu este generată de o scumpire a gazului, ci de consumul mult mai ridicat determinat de ger și de apelul masiv la importuri scumpe în vârf de iarnă, a declarat pentru Digi24.ro Corneliu Bodea, președintele Centrului Român de Energie.
„Trebuie menționat că ianuarie 2026 a fost cea mai rece lună ianuarie din ultimii nouă ani, în contrast cu ianuarie 2025, care s-a situat pe locul cinci în clasamentul celor mai calde luni ianuarie din perioada 1901-2025”, a explicat acesta.
Analiza realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI) confirmă această evoluție și arată că România a traversat în ianuarie 2026 unul dintre cele mai tensionate episoade din punct de vedere al echilibrului dintre cerere și ofertă din ultimii ani.
Potrivit datelor centralizate de AEI, consumul de gaze al clienților racordați la sistemele de distribuție a crescut cu 18% în ianuarie 2026 față de aceeași lună din 2025.
În același timp, consumul clienților industriali conectați la Sistemul Național de Transport a fost cu 7% mai mare.
Această creștere a venit într-un context în care producția internă curentă a scăzut cu 3%, iar extracția din depozitele subterane a crescut cu 11%, dar nu a fost suficientă pentru a acoperi vârful de cerere generat de temperaturile foarte scăzute.
În aceste condiții, România a fost nevoită să apeleze masiv la importuri: volumul de gaze importate pentru consum a crescut de la 0,03 miliarde metri cubi în ianuarie 2025 la 0,15 miliarde metri cubi în ianuarie 2026, ceea ce înseamnă o creștere de 400%.
În paralel, exporturile au scăzut cu 80%, iar volumele tranzitate prin România au crescut cu 32%.
Importurile scumpe au salvat sistemul
AEI arată că, în ziua cu cel mai mare consum de gaze din ianuarie 2026, sistemul a fost susținut în principal de importuri, care au avut cea mai mare flexibilitate. În acea zi, gazele din import au înregistrat o creștere de aproape 500% față de media lunii, în timp ce flexibilitatea gazelor din depozite a fost de doar 14%, iar cea a producției interne aproape inexistentă.
Deși cantitățile extrase din depozite au fost mai mari decât în anul precedent, consumul suplimentar a fost acoperit în special din importuri la prețuri cu până la 40% mai mari decât cele ale gazelor din producția internă.
Mai mult, prețurile gazelor din import din ianuarie 2026 au fost cu până la 83% mai mari decât prețul stabilit administrativ pentru gazele din producția internă.
În acest context, AEI estimează că majorarea facturilor la clienții casnici se datorează în proporție de aproximativ 20% creșterii cantității de gaze consumate și în proporție de circa 5% creșterii prețului gazului, determinată de importurile scumpe realizate pentru a acoperi vârful de consum.
De ce sunt lovite cel mai tare locuințele vechi
Impactul nu este uniform. Potrivit analizei, în apartamentele izolate, majorarea facturii poate însemna 100-200 de lei într-o lună de iarnă.
În schimb, în locuințele neizolate, în apartamentele pe colț, la parter sau la ultimul etaj, creșterea poate ajunge la 200-400 de lei doar în luna ianuarie.
Corneliu Bodea spune că vulnerabilitatea energetică trebuie tratată nu doar din perspectiva veniturilor, ci și a stării clădirilor.
„Măsurile de protecție destinate consumatorilor vulnerabili trebuie să se adreseze strict categoriilor definite ca atare în cadrul legislativ în vigoare, pentru a asigura coerență, predictibilitate și o alocare eficientă a resurselor publice. În același timp, este necesară o abordare complementară, orientată către reducerea structurală a consumului și a expunerii la costuri ridicate. Programele de reabilitare termică trebuie consolidate și extinse, cu prioritate pentru imobilele cu performanță energetică scăzută. De asemenea, sunt esențiale programe care să sprijine mentenanța și modernizarea echipamentelor de încălzire”, a explicat acesta.
Cum poate România reduce dependența de importuri
Potrivit președintelui Centrului Român de Energie, reducerea dependenței de importuri în perioadele de vârf presupune, în primul rând, consolidarea capacității interne de producție de gaze naturale.
„România a luat deja o decizie strategică prin proiectul Neptun Deep, care va aduce pe piață aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze pe an, începând cu 2027. În paralel, este necesară creșterea capacității de înmagazinare subterană și optimizarea capacității de extracție din depozite în perioadele de consum ridicat. O rată mai mare de extracție zilnică permite acoperirea cererii interne în episoadele de temperaturi scăzute și reduce nevoia de importuri spot, de regulă mai scumpe”, a explicat Corneliu Bodea pentru Digi24.ro.
Liberalizarea pieței, între temeri și așteptări
În paralel cu presiunile generate de ger și de importurile scumpe, România se pregătește și pentru o schimbare importantă de cadru în piața gazelor.
Schema de plafonare a prețurilor la gaze naturale va expira la 1 aprilie 2026, iar autoritățile sunt puse în fața deciziei de a continua sau nu această măsură.
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat că România trebuie să meargă mai departe cu liberalizarea pieței și a cerut Guvernului să nu prelungească schema de plafonare.
„O să avem o liberalizare la gaze, asta e recomandarea noastră. Prețurile sunt similare cu cele de dinainte de criză, ceea ce face ca prelungirea plafonării să nu mai fie justificată”, a afirmat Chirițoiu, luni, 2 februarie, într-o conferință de presă.
Pe de altă parte, Corneliu Bodea consideră că liberalizarea nu echivalează automat cu o expunere mai mare la șocuri de preț, dacă este susținută de măsuri structurale și de evoluțiile favorabile ale pieței.
„Având în vedere perspectivele internaționale și măsurile deja implementate în România, nu considerăm o evoluție a prețului gazelor naturale mai mare de 10-15%. Evoluțiile recente ale pieței europene indică un trend descrescător și o tendință de stabilizare pe termen mediu. Conform proiecțiilor actuale, prețul gazului la nivelul Uniunii Europene se consolidează în jurul valorii de aproximativ 30 euro/MWh până în trimestrul al doilea al anului 2027, sub valorile de peste 45 euro/MWh din sezonul de iarnă 2024-2025”, a concluzionat acesta.
„Luăm o decizie în cel mult două săptămâni”
Premierul Ilie Bolojan a declarat în luna ianuarie, că Executivul analizează mai multe scenarii privind plafonarea prețului la gaze și că, în urma acestor evaluări, în cel mult două săptămâni va anunța o decizie clară.
Șeful Guvernului a precizat că schema actuală nu mai poate fi prelungită mult timp, deoarece România ar încălca o directivă europeană, fiind luată în calcul o formulă tranzitorie.
„Facem în aceste zile toate calculele pentru a vedea ce decizie vom lua, care sunt simulările legate de piața de gaz, care sunt posibilele efecte și care ar fi impactul în zona inflaționistă, pentru că întotdeauna o creștere a costului energiei, electrică sau gaz, are un impact pe tot lanțul”, a declarat Ilie Bolojan într-o intervenție la Radio România Actualități.
Premierul a spus că nu este certă eliminarea plafonării, dar nici prelungirea nu poate fi făcută pe termen lung, din cauza unei proceduri de infringement.
CITEȘTE ȘI: EXCLUSIV Ce se va întâmpla după ce schema de plafonare a prețului la gaze naturale va expira. Bogdan Ivan: „Am pregătit alternativa”
