Norvegia se retrage din proiectul care a îngropat Nabucco
Statoil, compania petrolieră controlată de guvernul Norvegiei, ar putea încasa 400 de milioane de euro din vânzarea acţiunilor pe care le deţine la gazoductul TAP. Cu o participaţie de 20%, Statoil era unul dintre acţionarii mari ai proiectului. Locul norvegienilor ar putea fi luat de o companie italiană cu o putere financiară mai mică, Snam, o fostă divizie a grupului Eni.
Cu punctul de pornire în estul Greciei şi cu cel de încheiere în sudul Italiei, TAP ar urma să fie ultima dintre cele trei conducte prin care gazul azer extras de platformele din Marea Caspică va ajunge în Europa.
Prima este conducta Caucazului de Sud, care va traversa Azerbaijanul şi Georgia. Este urmată de TANAP, care va traversa Turcia până la graniţa cu Grecia.
Înainte să îşi scoată acţiunile pe care le deţine la TAP, Statoil a ieşit atât din exploatarea zăcămintelor de gaze caspice, cât şi din acţionariatul conductei Caucazului de Sud. Ceea ce spune multe despre încrederea pe care o au norvegienii în aceste proiecte, a căror dezvoltare a fost până acum una înceată.
Lucrările la TAP au început abia în vara acestui an şi nu prin construcţia propriu-zisă a conductei, ci prin repararea unor drumuri şi poduri în Albania pe traseul pe care vor fi transportate gazele.
Pe termen lung, însă, pe acel traseu s-ar putea să nu fie transportat doar gaz adus din Azerbaidjan.
După acordul nuclear, Iranul vrea să repornească exporturile energetice. Iar Iranul are cele mai mari rezerve de gaz din lume, 33 de mii de miliarde de metri cubi, adică 18% din toate rezervele lumii. În acest context e nevoie de rute de transport către ţările consumatoare.
Unul dintre motivele pentru care s-a renunţat la proiectul Nabucco a fost că zona caspică nu putea furniza gaze pentru a face viabile toate proiectele de conducte şi din această cauză s-a ales doar construcţia TAP. Experţii spuneau că Nabucco poate deveni viabil doar dacă va transporta gaze iraniene.
Însă anii de sancţiuni financiare şi embargouri au pus la pământ sondele şi reţeaua de conducte iraniene. Cine va fi dispus să investească în infrastructura energetică de acolo va avea şi control asupra exporturilor. Primii dispuşi să dea bani sunt ruşii, care ştiu că numai aşa vor putea direcţiona gazele iraniene de export prin Turkish Stream, conducta pe care Gazprom o va construi în Turcia în urma acordului dintre preşedinţii Vladimir Putin şi Recep Erdogan.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
