Guvernul a adoptat miercuri un proiect de ordonanță de urgență care prelungește intervenția statului pe piața gazelor naturale pentru consumatorii casnici până la 31 martie 2027, pentru a evita o creștere bruscă a facturilor, potrivit ministrului Energiei, Bogdan Ivan. Corneliu Bodea, președintele Centrului Român de Energie, avertizează însă că astfel de măsuri ar trebui să rămână temporare. „Prelungirea pentru încă un an poate fi justificată strict ca măsură de tranziție, dar problema este că tranzitoriu a devenit, în ultimii ani, o stare de funcționare”, a declarat el pentru Digi24.ro.
Potrivit acestuia, menținerea pe termen lung a unor mecanisme administrative în piață poate afecta concurența și funcționarea normală a pieței. „În forma actuală, intervenția riscă să conserve distorsiunile: semnalul de preț este slăbit, concurența comercială este anesteziată, apetitul pentru produse și contracte pe termen scade, iar piața angro devine mai puțin lichidă”.
Citește și: VIDEO Guvernul menține prețurile la gaz pentru populație până în aprilie 2027. Bolojan: „România va deveni aproape independentă energetic”
Cum vor fi calculate facturile la gaze
Proiectul de ordonanță stabilește că, în perioada 1 aprilie 2026 - 31 martie 2027, prețul final facturat consumatorilor casnici va fi format din mai multe componente: costul de achiziție al gazelor, componenta de furnizare, tarifele reglementate pentru transport și distribuție, precum și taxele și TVA.
Potrivit proiectului, furnizorii vor factura clienților casnici prețul cel mai mic dintre cel prevăzut în contract și cel calculat conform mecanismului stabilit prin ordonanță.
În paralel, producătorii de gaze vor avea obligația să livreze o parte din producția internă către furnizori și producătorii de energie termică la un preț de 110 lei/MWh, pentru cantitățile destinate consumului populației și încălzirii centralizate.
Ordonanța prevede însă că acest preț ar putea fi ajustat ulterior prin hotărâre de guvern, în funcție de evoluțiile pieței gazelor naturale și de contextul geopolitic.
Corneliu Bodea spune că acest nivel poate avea un rol social pe termen scurt, dar nu poate deveni un model permanent pentru piața gazelor.
„Prețul de 110 lei/MWh poate funcționa ca o punte socială, dar nu poate deveni arhitectură permanentă aplicată universal fără a determina tăieri din investiții, exact ceea ce, pe termen mediu, menține prețurile sus”, a explicat acesta pentru Digi24.ro.
El a atras atenția că extinderea repetată a plafonării creează incertitudine pentru investitori și afectează dezvoltarea pieței: „Plafonarea prețurilor în România a creat deja precedent prin extensii repetate, ceea ce creează incertitudine care afectează direct lichiditatea pieței și bancabilitatea proiectelor. Investitorii și finanțatorii prețuiesc predictibilitatea mai mult decât un nivel punctual de preț”.
Ce înseamnă decizia pentru facturile populației
Pentru consumatorii casnici, prelungirea mecanismului înseamnă că prețurile la gaze vor continua să fie influențate de intervenția statului încă un an, până la 31 martie 2027.
În lipsa acestei măsuri, liberalizarea completă a pieței ar fi putut duce la creșteri mai rapide ale facturilor, în condițiile în care prețurile de pe piața angro rămân volatile.
În același timp, mecanismul este gândit ca o soluție temporară, până când piața va putea funcționa fără intervenții administrative, iar sprijinul pentru consumatorii vulnerabili va fi acordat prin scheme sociale dedicate.
Potrivit notei de fundamentare a proiectului, ofertele publicate de furnizorii de gaze pentru livrările de după 1 aprilie 2026 indică deja prețuri mai mari decât plafonul actual, în unele cazuri chiar cu aproximativ 20%, motiv pentru care Guvernul a considerat necesară prelungirea mecanismului de protecție pentru populație.
Stocuri de gaze aproape pline înainte de iarnă
Ordonanța introduce și obligația constituirii unor stocuri minime de gaze înainte de sezonul rece 2026-2027. Nivelul acestora trebuie să ajungă la aproximativ 90% din capacitatea depozitelor naționale.
Potrivit expertului, această măsură este în linie cu obligațiile europene privind securitatea energetică, însă nu rezolvă toate problemele sistemului de înmagazinare din România.
„Statele membre, inclusiv România, se află deja până în anul 2027 sub obligativitatea constituirii de stocuri de gaze naturale. Măsura este potrivită pentru asigurarea anumitor cantități de gaze pentru sezonul rece. Totuși, nivelul actual al depozitelor de înmagazinare din România este inferior necesarului din sezonul de iarnă, atât din punct de vedere al cantităților, cât și al capacității de extracție”, spune Corneliu Bodea.
Impactul asupra furnizorilor
Mecanismul stabilit prin ordonanță menține plafonul pentru componenta de furnizare la maximum 15 lei/MWh.
„Componenta de furnizare este plafonată la valoarea de 15 lei/MWh, aceeași cu actualul nivel. Mecanismul aplicabil după 1 aprilie 2026 nu creează presiune suplimentară pe furnizori, în plus față de nivelul, de altfel, uriaș de datorii pe care statul român îl are în continuare restant furnizorilor. (...) Industria a semnalat deja că intervențiile administrative și transferul poverii sociale către actorii comerciali sunt un risc sistemic, iar furnizorii nu controlează nici piața angro, nici costurile reglementate, marja fiind structural limitată”, explică expertul.
Totodată, Corneliu Bodea a atras atenția că intervențiile legislative frecvente pot influența direct deciziile de investiții din sectorul energetic.
„Investitorii și finanțatorii își fundamentează proiectele pe modele economice stabile, pe perioade de 10-20 de ani sau chiar mai mult. Atunci când regulile de piață sunt modificate frecvent prin intervenții administrative asupra prețurilor sau asupra mecanismelor comerciale, crește percepția de risc de reglementare”, spune el.
În practică, acest lucru poate duce la finanțări mai scumpe sau la amânarea unor proiecte.
„Se traduce prin condiții de finanțare mai dificile, costuri mai mari ale capitalului și o tendință a investitorilor de a amâna sau redimensiona proiectele. Proiectele mari de producție sau infrastructură sunt cele mai sensibile la această impredictibilitate”, a adăugat expertul.
Gazele din Marea Neagră pot schimba piața
În anii următori, piața gazelor din România ar putea fi influențată semnificativ de proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, estimat să aducă aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze anual.
„România este deja unul dintre statele membre ale Uniunii Europene cu cel mai redus grad de dependență de importurile de gaze naturale. Odată cu dezvoltarea proiectului Neptun Deep, România are șansa reală de a deveni un furnizor regional de securitate energetică. (...) Dacă noile volume de producție intră într-un cadru de reglementare stabil și predictibil, ele pot consolida echilibrul pieței interne, pot reduce expunerea la importuri și pot extinde opțiunile comerciale”, a explicat Corneliu Bodea.
În același timp, piața energetică europeană rămâne influențată de contextul geopolitic.
„Europa a reușit în mare parte să compenseze pierderea volumelor provenite din Rusia, însă tensiunile din Orientul Mijlociu și volatilitatea piețelor globale de energie continuă să influențeze prețurile și securitatea aprovizionării. (...) Un sistem energetic sigur nu înseamnă doar depozite pline, ci și o piață funcțională, contracte comerciale solide și un cadru de reglementare în care investitorii au încredere că regulile de joc rămân stabile pe termen lung”, a concluzionat expertul în energie pentru Digi24.ro.
