Mai multe tronsoane importante de autostradă şi drum expres ar putea fi deschise circulaţiei până la finalul anului 2026. Calendarul depinde în continuare de finanţare, de ritmul lucrărilor şi de capacitatea constructorilor de a închide la timp şantierele cu restanţe.
Ionuţ Ciurea, reprezentant al Asociaţiei Pro Infrastructură, spune că cea mai clară şansă de a fi finalizată o au Centura Bucureştiului A0 şi o bună porţiune din Autostrada Moldovei, unde segmentul până la Bacău poate fi inaugurat până la finalul lunii august, iar alte bucăţi ar putea urma până la sfârşitul anului.
Conform documentului de lucru al Ministerului Transporturilor intrat în posesia News.ro, până la finalul anului 2026 urmează a fi finalizate 15 porţiuni de autostradă şi drumuri expres care însumează 233,59 de km de drum, un record pentru întreaga istorie a transportului din România.
Loturi care urmează să fie finalizate
Autostrada Moldovei
Autostrada Focşani - Bacău, Lot 3 (Răcăciuni - Bacău) - un tronson de 21,52 km.
Autostrada Focşani - Bacău, Lot 2 (Domneşti Târg - Răcăciuni). Tronsonul are o lungime de 25,50 km.
Autostrada Bacău - Paşcani, Lot 1 (Bacău/Săuceşti - Trifeşti). Tronsonul are 30,3 km.
Autostrada Bacău - Paşcani, Lot 2 (Trifeşti - Gherăeşti). Lungimea este de 18,99 km.
Autostrada Bacău - Paşcani, Lot 3 (Mirceşti - Paşcani). Este un tronson de 28,09 km.
Autostrada de Centură Bucureşti
Autostrada de Centură Bucureşti, sector Centura Nord, lot 1. Tabelul menţionează un tronson de 17,5 km.
Autostrada de Centură Nord Bucureşti, A0 lot 3. Tronsonul are 8,6 km.
Autostrada de Centură Nord Bucureşti, A0 lot 4. Lungimea este de 4,47 km.
Autostrada Transilvania
A3 Braşov - Târgu Mureş - Cluj - Oradea, sector 3A şi 3B. Tabelul indică subsecţiunile 3A2 Nădelu - Mihăeşti şi 3B1 Mihăeşti - Zimbor, cu o lungime totală de 24,58 km.
Lucrări de deviere a traseului pentru subseţiunea 3A2 Nădelu - Mihăeşti. Obiectivul este de 5,96 km.
A3, sector 3B, subseţiunea 3B2 Zimbor - Poarta Sălajului. Tronsonul are 12,24 km.
Nod Rutier Românaşi A3 - km 26, sector Poarta Sălajului - Nuşfalău.
A3, secţiunea 3C Suplacu de Barcău - Borş, subsecţiunea 3C1 Suplacu de Barcău - Chiribiş. Tronsonul menţionează 26,35 km.
Coridorul IV
14. Autostrada Sibiu - Piteşti, secţiunea 4 Tigveni - Curtea de Argeş. Tabelul indică o lungime de 9,86 km.
Drum expres
15. Drum Expres Brăila - Galaţi. Obiectivul are 10,77 km.
Citește și
Primarul Capitalei a semnat contractele pentru PUZ-urile drumurilor radiale 9 și 10, care vor lega sudul Bucureștiului de autostrada A0
Autoritățile sunt optimiste. ProInfrasturctura, mai puțin
Optimismul autorităţilor este privit cu reţinere de preşedintele Asociaţiei ProInfrastructură (API), Ionuţ Ciurea, care spune că, pentru unele dintre porţiunile despre care vorbesc autorităţile, există riscul să nu fie inaugurate.
„Dacă vorbim de inaugurare, obiectivul este, şi este fezabil cu greu, dar este fezabil să se deschidă A7 până la Bacău, la final de august”, spune Ciurea. În opinia sa, continuarea spre Săbăoani ar putea fi realizată doar în scenariul optimist de final de an, în timp ce tronsonul Bacău-Paşcani are şanse mai mici să fie gata în 2026 şi ar putea aluneca spre primăvara anului viitor.
Reprezentantul API atrage atenţia şi asupra unui element esenţial: finanţarea. „PNRR se termină în august. În PNRR este până la Bacău”, explică el, subliniind că după această dată restul lucrărilor vor depinde de alte surse de bani. În lipsa unei soluţii rapide, o parte dintre promisiunile făcute pentru 2026 riscă să fie amânate.
Centura Capitalei, cu finalizări parţiale
Autostrada de Centură a Bucureştiului este unul dintre proiectele care pot livra rezultate vizibile până la finalul anului, dar numai pe bucăţi. Ciurea spune că lotul 4 este deja finalizat, însă nu poate fi încă folosit în mod normal din cauza blocajelor de pe loturile vecine. În logica infrastructurii rutiere, o porţiune gata construită nu înseamnă automat şi o autostradă deschisă, dacă lipseşte un pasaj, un nod rutier sau o conexiune funcţională.
El descrie lotul 4 drept „muzeu”, o formulare care sugerează că infrastructura există fizic, dar nu este încă integrată în trafic. În acelaşi timp, lotul 3, aflat în execuţie, întârzie şi ţine blocată deschiderea completă a ansamblului. În scenariul realist, anumite segmente ale centurii ar putea fi inaugurate la final de august sau în septembrie, iar restul ar putea fi împinse spre final de an.
În cazul lotului 1, Ciurea vorbeşte despre o posibilă deschidere parţială între DN1A şi DN1 la final de vară, cu finalizarea completă spre noiembrie-decembrie. Totuşi, spune el, există încă riscuri tehnice şi administrative, iar termenul nu poate fi considerat sigur până când ultimele lucrări de conectare nu sunt gata. Proiectul rămâne, astfel, unul dintre cele mai urmărite din zona Bucureştiului, tocmai pentru că are o miză mare pentru traficul de tranzit.
Autostrada Transilvaniei, între şanse şi complicaţii
Şi Autostrada Transilvaniei apare în lista proiectelor care ar putea înregistra deschideri până la sfârşitul lui 2026, însă aici gradul de dificultate este mai mare. Ciurea indică două zone principale cu potenţial: segmentul Nădăşel-Zimbor-Poarta Sălajului şi sectorul Suplacu de Barcău-Chiribiş. În ambele cazuri, lucrările sunt complicate de relief, de devieri de traseu şi de lucrări care cer timp şi o mobilizare constantă.
Pe tronsonul Nădăşel-Zimbor-Poarta Sălajului, finalizarea depinde de lucrări dificile preluate de constructorii turci, pe zone unde alunecările de teren au forţat devieri de traseu. Ciurea spune că aceste intervenţii pot fi duse la capăt până la finalul anului, dar numai în condiţiile în care mobilizarea rămâne foarte bună şi nu apar noi blocaje. Dacă scenariul optimist se confirmă, deschiderea ar putea avea loc în noiembrie sau decembrie.
Tronsonul Zimbor-Poarta Sălajului este prezentat drept unul dintre cele mai avansate segmente, cu şanse reale de inaugurare în 2026. Acolo au mai rămas de finalizat doar câteva puncte sensibile, iar dacă ultimele lucrări se închid la timp, lotul ar putea fi dat în circulaţie înainte de finalul anului. Este, însă, un tip de proiect în care o întârziere de câteva săptămâni poate muta deschiderea dintr-un sezon în altul.
La Suplacu de Barcău-Chiribiş, situaţia este diferită, dar nu lipsită de optimism. Ciurea spune că acolo constructorul are şanse să finalizeze lucrările până la sfârşitul lui septembrie, deşi termenul iniţial a fost depăşit. Pentru el, ar fi chiar un semnal bun dacă proiectul ar intra în circulaţie în toamnă, în condiţiile în care este vorba despre primul contract major de infrastructură rutieră al constructorului în cauză.
Drumul expres Brăila Galaţi
„Galaţi-Brăila a avut termen iniţial în 2024. Deci va fi inaugurat cu doi ani de întârziere, drumul”, spune Ionuţ Ciurea. El adaugă că proiectul a fost împins de probleme tehnice şi întârzieri la lucrările de infrastructură, dar că, în scenariul de bază, inaugurarea ar mai putea avea loc până la finalul anului.
Ce s-a întâmplat în ultimii 10 ani
În ultimii 10 ani, România a avut un ritm oscilant al inaugurărilor de autostrăzi, cu ani foarte slabi şi ani record. Dacă în 2023 au fost daţi în trafic doar 13,5 kilometri de autostradă, 2024 a marcat un maxim istoric, cu aproape 200 de kilometri inauguraţi, iar 2025 a adus încă 146 de kilometri de drumuri de mare viteză. Evoluţia arată o accelerare clară în ultimii doi ani, după o perioadă lungă în care avansul a fost mult mai lent.
Editor : Sebastian Eduard
