Anul celor 25.339 de omucideri. Țara în care lupta antidrog a degenerat într-o „epidemie” de asasinate

Mexicul a înregistrat 25.339 de omucideri în 2017 pe fondul unui val de violenţe în creştere legate de traficul de droguri, potrivit cifrelor oficiale, ceea ce face ca anul 2017 să fie cel mai sângeros după 1997, de când se face un astfel de bilanţ, relatează AFP, citată de Agerpres.

Secretariatul pentru Securitate, din cadrul Ministerului de Interne mexican, a publicat sâmbătă seara un bilanţ cu privire omuciderile în decembrie, care se ridică la 2.219, adică un total pe anul trecut de 25.339 de omoruri.

Violenţa legată de traficul de droguri a făcut peste 200.000 de morţi din decembrie 2006, dată la care autorităţile federale mexicane au lansat o operaţiune militară controversată împotriva traficului de droguri şi care - potrivit criticilor săi - nu a făcut decât să contribuie la înmulţirea atacurilor şi asasinatelor.

Aceste crime sunt comise în statele legate de prezenţa cartelurilor drogurilor, precum Guerreo în sudul ţării şi Veracruz în est, indică experţii.

În 2017, state care erau puţin atinse de violenţă nu cu mult timp în urmă, precum California Inferioară, Colima (nord-est), Guanajuato (centru) au început să fie afectate de atacuri de tip criminal, potrivit statisticilor oficiale.

Numărul omuciderilor a scăzut sub 20.000 între anii 2013 şi 2015, dar a crescut din nou la 20.545 în 2016.

Specialiştii atribuie această recrudescenţă numeroaselor celulele criminale autonome apărute după capturarea responsabililor cartelurilor drogurilor.

Ei semnalează de asemenea o diversificare a activităţilor bandelor criminale care procedează şi la trafic de carburanţi, extorcare comercianţi şi trafic de fiinţe umane.

În acest context, Partidul Revoluţionar Instituţional (PRI), aflat la putere în Mexic, a impus adoptarea în decembrie în Congres a unei legi contestate vehement cu privire la securitate. Potrivit oponenţilor săi, ea riscă să ducă la militarizarea ţării în condiţiile în care, avertizează ei, strategia militară a luptei împotriva drogurilor nu a adus la rezultatele scontate.

O sesizare a fost depusă la Curtea Supremă, în special de către parlamentari din opoziţie, pentru a denunţa această lege ca fiind neconstituţională.