Galerie Foto Azerbaidjan atacă Nagorno-Karabah și riscă să repornească războiul cu Armenia. Luptele din 2020 au lăsat în urmă 6.500 de morți
Azerbaidjanul a anunţat miercuri că armata sa a ocupat poziţii şi a distrus ţinte armene în enclava Nagorno-Karabah, în cadrul unei operaţiuni militare pe care a denumit-o "Răzbunarea" şi care provoacă temeri privind riscul reizbucnirii unui război azero-armean în această enclavă azeră cu populaţie majoritar armeană.
Armata azeră "a stabilit controlul asupra mai multor poziţii înalte", printre care şi dealuri, a transmis Ministerul azer al Apărării, citat de AFP, adăugând că trupele azere îşi fortifică poziţiile ocupate.
Cele două tabere anunţaseră mai devreme moartea a cel puţin doi combatanţi armeni şi a unui soldat azer în această reizbucnire de violenţe.
Rusia, care a mediat acordul de încetare a focului ce a pus capăt războiului din anul 2020 şi a desfăşurat o forţă de menţinere a păcii în Nagorno-Karabah, a acuzat Azerbaidjanul că a încălcat armistiţiul în zona Saribaba.
Moscova ia "măsuri pentru a stabiliza situaţia", care se deteriorează în zonă, a transmis Ministerul rus al Apărării.
Potrivit versiunii Ministerului azer al Apărării, trupele sale au fost ţinta unor tiruri în districtul Latcin, o zonă tampon între frontiera armeană şi Nagorno-Karabah, astfel că a lansat o operaţiune de represalii, de unde şi numele de "Răzbunarea" pe care l-a dat acesteia.
Armenia şi Azerbaidjan îşi dispută din anii '90 provincia azeră cu populaţie majoritar armeană Nagorno-Karabah. Ultimul lor război, purtat în toamna anului 2020, s-a soldat cu circa 6.500 de morţi şi a fost oprit prin armistiţiul negociat de Rusia în faţa unei înfrângeri iminente a trupelor armene.
Conform acordului încheiat atunci, Armenia a fost nevoită să cedeze Azerbaidjanului o parte a acestei provincii şi teritoriile azere din jurul ei pe care le controla după războiul desfăşurat la începutul anilor '90.
Armenia are în mod tradiţional relaţii strânse cu Rusia, inclusiv prin apartenenţa la Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC). În timpul conflictului din Nagorno-Karabah din toamna anului 2020 premierul Nikol Paşinian a cerut Moscovei ca OTSC să intervină, forţele armene fiind depăşite de capabilităţile armatei azere, care beneficia de sprijinul Turciei.
Kremlinul - care îl consideră pe Paşinian drept un politician pro-occidental, venit la putere în urma unei "revoluţii colorate" - a refuzat atunci, motivând că regiunea Nagorno-Karabah nu este teritoriul Armeniei, fapt recunoscut la nivel internaţional.
Editor : V.M.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
