Un sistem neoficial de transfer de bani vechi de secole, folosit de milioane de oameni pentru transferuri legitime, este utilizat și pentru a transfera sume uriașe în beneficiul crimei organizate, a descoperit o anchetă realizată de posturi publice de televiziune din Danemarca, Belgia, Spania și Austria, relatează TVPWorld.
Considerate predecesoarele sistemului bancar modern, tranzacțiile din cadrul acestor sisteme străvechi se realizează prin rearanjarea datoriilor, mai degrabă decât prin transferul de bani fizici.
Originea sistemului „hawala” este legată de negustorii care doreau să evite transportul profiturilor pe rutele pline de bandiți ale Drumului Mătăsii; în prezent, acesta este folosit zilnic de zeci de milioane de oameni din întreaga lume pentru a trimite remitențe într-un mod mai ieftin și mai accesibil decât sistemele oficiale de transfer internațional.
Este reglementat în unele țări și tolerat în altele, dar în cea mai mare parte a Europei nu este, din punct de vedere tehnic, legal, întrucât intermediarii nu dețin licențele pe care legislația UE și legile naționale ale țărilor respective le impun pentru toate activitățile financiare comerciale.
Hawala, un cuvânt arab care înseamnă „transfer”, precum și alte sisteme informale similare de transfer de bani, cum ar fi Feiqian în China sau Hundi în India, există de secole.
Sistemul permite transferul de valoare peste granițe fără ca banii să circule neapărat între țări. Un expeditor înmânează numerar unui intermediar, sau „hawaladar”, care contactează un partener de încredere din altă parte pentru a-l plăti pe destinatar. Intermediarii își reglează conturile ulterior, adesea prin alte tranzacții, numerar sau obiecte de valoare.
Viteza și accesibilitatea sa fac ca sistemul „hawala” să fie deosebit de important în țările în care serviciile bancare convenționale sunt limitate sau nesigure. Însă aceleași caracteristici fac ca sistemul să fie atractiv și pentru grupurile infracționale.
Ancheta, coordonată de Rețeaua de Jurnalism de Investigație a EBU, a descoperit rețele „hawala” legate de traficul de droguri, traficul de migranți, spălarea de bani și finanțarea terorismului.
Jurnaliștii au fost respinși când au întrebat pentru prima dată la un magazin unde li s-a spus că s-ar putea aranja transferuri prin sistemul hawala. Însă, în scurt timp, au găsit un profil de Facebook care oferea tranzacții către Gaza, în Palestina, la un curs de schimb puțin mai mic decât cel oficial.
La un punct de întâlnire stabilit pe stradă, jurnaliștii au înmânat 250 de euro în numerar și au întrebat când vor ajunge banii la destinatar. „Banii sunt deja acolo”, i-a asigurat hawaladarul. „Acum poate merge la cumpărături, la piață. Oriunde s-ar duce, poate plăti în mod normal.”
Jurnaliștii belgieni au testat sistemul înmânând cei 250 de euro unui intermediar din Bruxelles. La scurt timp după aceea, un jurnalist din Gaza a încasat suma echivalentă în shekeli israelieni, fără să i se ceară un act de identitate.
Reporterii de la RTBF au efectuat un transfer în sens invers: un jurnalist din Damasc (Siria) a trimis echivalentul a 500 de euro în Belgia, sumă care a fost ridicată după câteva ore de un jurnalist al RTBF în centrul orașului Bruxelles, fiind înmânată de un bărbat pe stradă. Nu a existat nicio înregistrare oficială a tranzacției și nici nu a fost necesară vreo documentație.
Anchetatorii din Spania și Austria au descoperit, de asemenea, rețele despre care se presupune că ar avea legătură cu traficul de migranți, în timp ce Europol afirmă că anumiți intermediari infractori pot transfera sume enorme în fiecare an.
Provocarea pentru poliția europeană constă în faptul că tranzacțiile lasă adesea puține urme oficiale, iar anchetele se desfășoară frecvent pe teritoriul mai multor jurisdicții. Prin urmare, autoritățile se concentrează din ce în ce mai mult asupra intermediarilor înșiși, considerați potențiale puncte slabe ale sistemului.
Autoritățile afirmă că, în ultimii ani, sistemul „hawala” a devenit banca subterană preferată a infractorilor care doresc să-și finanțeze operațiunile și să spele miliarde de euro proveniți din activitățile lor.
„Ei gestionează acest sistem financiar paralel”, a declarat Lucy Myles, șefa echipei financiare de la Europol, „și reprezintă, de fapt, sursa vitală a crimei organizate. Funcționează ca un sistem bazat pe încredere, prin intermediul unor rețele care operează la nivel mondial.”
Editor : M.C
