Cât de pregătită este China de război. Scopul ascuns al noilor nave militare și avioane invizibile ale Beijingului
Data publicării:
China s-a întărit militar într-un ritm foarte rapid sub conducerea lui Xi Jinping, care a transformat armata chineză într-o adversară de temut a armatei americane. Colaj foto: Profimedia Images
China nu este pregătită pentru război, potrivit unui raport al centrului de cercetare RAND Corp din SUA, care a stârnit multe controverse și care susține că Beijingul a investit foarte mult în modernizarea armatei în primul rând pentru a-și consolida controlul asupra puterii, nu pentru a purta un război cu un inamic de peste granițe, scrie CNN.
China s-a întărit militar sub conducerea lui Xi Jinping într-un ritm alarmant, transformând armata chineză, care în trecut nu era nici măcar cea mai puternică din Asia, într-o adversară de temut a armatei americane, reușind chiar să își depășească rivala în unele categorii, potrivit estimărilor analiștilor.
Simulările experților în domeniul apărării au arătat de mai multe ori că SUA ar întâmpina mari dificultăți într-o potențială luptă cu armata chineză în apropierea țărmului Chinei, în special în cazul bătăliei pentru controlul insulei Taiwan.
China are acum cea mai mare flotă navală de război din lume. Foto: Profimedia Images
În ciuda impresionantei demonstrații de forță din partea Chinei, institutul american RAND Corp susține că situația politică de la Beijing – în special, dorința Partidului Comunist Chinez de a controla total atât personalul militar, cât și societatea chineză – ar putea împiedica armata Chinei într-un război contra unei rivale precum Statele Unite.
Atenția forțelor armate chineze „a rămas fundamental concentrată asupra consolidării conducerii Partidului Comunist Chinez, în loc să se pregătească pentru război”, a scris Timothy Heath, un analist al RAND specializat pe China, într-un raport intitulat „Pregătirea de luptă îndoielnică a armatei chineze”.
Modernizarea militară a Chinei are ca prim scop consolidarea imaginii și credibilității conducerii partidului comunist, ceea ce face ca izbucnirea unui război în regiune să fie puțin probabilă, a precizat Heath.
Heath consideră că noile nave de război și avioane de luptă invizibile ale Chinei sunt menite să impresioneze populația autohtonă, ceea ce ar face misiunea de a controla societatea mai ușoară.
Noile nave de război și avioane de luptă invizibile ale Chinei sunt menite să impresioneze populația autohtonă, potrivit raportului RAND Corp. Foto: Profimedia Images
Din moment ce riscul izbucnirii unui război convențional între SUA și China este foarte mic, Pentagonul ar trebui să se concentreze pe o gamă mult mai largă de amenințări din partea Beijingului decât cele legate de rachete și bombe, potrivit autorului raportului RAND.
„Războiul nu este planul A, ci planul B, dacă evenimentele cer acest lucru, iar capacitatea materială a armatei chineze și Chinei pentru un astfel de eveniment este puternică și devine tot mai puternică”, a scris John Culver, fost ofițer al serviciilor de informații americane și unul dintre experții care au criticat raportul RAND și susțin în continuare că obiectivul militar principal al lui Xi rămâne controlarea Taiwanului, chiar și prin forță, dacă va fi nevoie.
China are acum cea mai mare flotă navală de război din lume, care poate desfășura operațiuni militare mai departe de apele sale teritoriale decât a putut vreodată în istorie, având inclusiv o bază militară în Djibouti.
În același timp, China a proiectat avioane invizibile și arme hipersonice tot mai performante și a transformat zone extinse de deșert în câmpuri pline cu instalații subterane de lansare a rachetelor.
Alți experți consideră că obiectivul militar principal al lui Xi Jinping rămâne controlarea Taiwanului și că nu este exclus ca liderul chinez să folosească forța militară pentru a-și atinge scopurile. Foto: Profimedia Images
Heath, însă, a pus la îndoială eficiența noului arsenal al Beijingului într-un eventual război, dând ca exemplu războiul din Ucraina, unde armata mai puternică a eșuat să obțină victoria pe câmpul de luptă.
„Liderii chinezi nu au susținut niciun discurs de glorificare sau promovare a războiului sau de caracterizare a războiului drept inevitabil sau de dorit”, a scris Heath. „Armata Chinei nici măcar nu a publicat vreun studiu despre cum ar putea ocupa și controla Taiwanul.”
Totuși, chiar și în lipsa unui război, China ar putea impune o blocadă a Taiwanului prin care să „sugrume” insula fără să tragă niciun foc de armă, spun criticii raportului. Xi ar putea să lanseze bombardamente aeriene ca să arate clar cine ar ieși în avantaj dintr-un eventual conflict sau ar putea decide pur și simplu să lanseze o invazie în toată regula și să ocupe Taiwanul.