Valul migrator de la granița Belarusului cu Polonia este creat artificial, instituțional, cel mai probabil în coordonare cu Moscova, pentru a pune presiune pe UE. Este parte a războiului hibrid și probabil situația va escalada, pentru că nu există soluții imediate. O schimbare a situației ar putea interveni pe căi diplomatice terțe, printr-un telefon la Moscova. Paradoxal, pârghia Europei s-ar putea dovedi chiar conducta rusească Nord Stream 2, a arătat, luni seara, la Digi24, fostul ministru de externe Cristian Diaconescu.
„Situația de la granița UE cu Belarus este foarte gravă, pentru că se pare că va escalada, este o formă de război hibrid inacceptabil, după cum sublinia secretarul general al NATO. Situația în teren este destul de simplă: la Minsk au aterizat avioane din Orientul Mijlociu aducând cetățeni, refugiați, care vor să ajungă în Germania trecând prin Polonia. În mod evident, polonezii, lituanienii, letonii sunt extrem de îngrijorați”, a rezumat faptele fostul ministru de externe Cristian Diaconescu.
Dictatorul de la Minsk vrea să plătească o poliță
„Practic, dictatorul de la Minsk nu vrea decât să le plătească o poliță, mai ales Poloniei și Lituaniei, pentru faptul că atunci când represaliile Minskului împotriva propriilor cetățeni care demonstrau pașnic împotriva autocratului Lukașenko erau în desfășurare, marea majoritate a acestora, reprimați violent, încercau să se adăpostească în Polonia sau Lituania. Vă amintiți că și după Jocurile Olimpice sportivii din Belarus se refugiau cu sprijinul polonezilor în orice alt stat, numai acasă nu voiau să se mai întoarcă. Și acum, Lukașenko încearcă să joace această carte a migrației”, a explicat Cristian Diaconescu.
Mai mult decât atât, este parte a războiului hibrid, pentru că sunt o serie de organizații care brusc s-au activat în Occident cerând Poloniei să aibă o atitudine ceva mai deschisă în legătură cu acest val migrator creat artificial, instituțional - migranții sunt conduși până la frontiere chiar de militari din Belarus, a menționat fostul șef al diplomației.
„Acești oameni, săracii, nu au nicio vină că sunt prinși la mijloc, dar aceasta este situația și problema poate escalada de la o oră la alta. Sunt în egală măsură refugiați din Belarus, care fug de acest regim represiv. Cineva cu imaginație de la Minsk s-a gândit că ar fi bine să-i amestece cu oameni veniți din Orientul Mijlociu creând un tip de presiune pe acest Occident care a introdus un sistem de sancțiuni - încă nu suficient de drastice, în opinia unora, în condițiile unei reprimări a drepturilor omului atât de brutală, așa cum s-a întâmplat în Belarus în ultima perioadă”, a arătat Cristian Diaconescu.
Care ar putea fi riposta UE?
Miniștrii de externe din UE urmează să se întâlnească săptămâna viitoare pentru a lua o decizie. Este foarte posibil ca regimul Lukașenko să primească un nou val de sancțiuni economice, crede diplomatul.
„Situația este extrem, extrem de complicată, dar probabil că se va găsi o modalitate prin care o parte dintre acești imigranți de la graniță să fie acceptați. Nu-mi dau seama în acest moment despre ce soluție discutăm, pentru că este pe vârf de sarcină această criză. În astfel de condiții, dialogul este inutil și evident Minskul nu cooperează sub nicio formă. Probabil că undeva, pe terțe piețe diplomatice, cum se spune, adică prin discuții telefonice cu Moscova, se poate induce un anume tip de atitudine în ceea ce privește Belarusul, dar aici sunt mai mulți factori care joacă în acest moment. Pot să vă spun, de exemplu, poate pentru mulți nu ar avea nicio legătură, dar coridorul energetic Nord Stream 2 este terminat din punct de vedere tehnic, dar nu are încă aprobarea de funcționare a Uniunii Europene, așa că ne gândim în diverse direcții”, a explicat Cristian Diaconescu.
Implicarea Moscovei
Având în vedere experiențe anterioare, operațiunea Minskului este perfect coordonată cu Moscova, crede fostul ministru de externe.
Miile de oameni care-și caută scăparea din Afganistan sau din Siria, evident, profită de orice fel de oportunitate pentru a merge spre Vest - după cum strigă ei, în special în Germania vor să ajungă, pentru că acolo au rude, prieteni. Or, din acest punct de vedere, „a prelua durerea și suferința și disperarea acestor oameni și a transforma-o într-o pârghie politică reprezintă, într-adevăr, un nou vârf de cinism, aproape greu de imaginat”, spune Cristian Diaconescu.
Problema în interiorul Uniunii Europene este că statutul migranților, al refugiaților, mai ales în momente politice complicate, nu este unul foarte clar, deci nu există o poziție comună în interiorul Uniunii Europene în legătură cu ce se întâmplă cu acești oameni în momentul în care ajung la frontiere. Se pare că regulile Uniunii Europene, Convenția de la Dublin, faptul că sunt monitorizați la frontiera UE odată ce intră, în anumite momente sunt depășite de astfel de strategii și tactici, așa cum s-a întâmplat și în 2015-2016. Deci, din păcate, deocamdată, nu există o poziție comună înăuntrul Uniunii Europene în legătură cu atitudinea solidară. Iar pe baze naționale, este clar că abordările sunt foarte diferite, și-a încheiat fostul ministru de externe comentariul la Digi24.
Ce se întâmplă la granița Poloniei cu Belarus
Mii de refugiați au luat cu asalt, luni, frontiera belaruso-poloneză. Autoritățile de la Varșovia au convocat celula de criză și au mobilizat mai multe batalioane pentru a încerca să țină situația sub control. Și celelalte țări vecine cu Belarusul au luat decizii similare, spre exemplu, Lituania a declarat că mobilizează armata la frontieră.
Jurnaliștii de la „Die Welt”, care citează surse din serviciile de securitate germane, susțin că în ultimele săptămâni au fost între 40 și 50 zboruri care au venit în Belarus de la Istanbul, de la Damasc, din Dubai. La bordul acestor avioane, între 800 și 1.000 de refugiați pe zi au ajuns în Belarus. Până acum, aceste zboruri au avut ca destinație doar aeroportul din Minsk. În ultimele zile, însă, s-au făcut pregătiri pentru ca încă cinci aeroporturi din Belarus să primească aceste avioane. Unul dintre acestea este un mic aeroport situat la numai 20 de km de granița cu Polonia, scrie Die Welt.
În reacție la situația de la granița Belarusului cu Polonia, purtătoarea de cuvânt a MAE rus a declarat luni că Irakul a fost distrus cu participarea activă a Varșoviei, iar Polonia ar trebui să accepte măcar atâția imigranți câți soldați a trimis în Irak.
Editor : Luana Pavaluca
