Pe lângă o creştere masivă a puterii de foc militare convenţionale, China s-a lansat într-o creştere rapidă şi susţinută a dimensiunii şi capacităţii forţelor sale nucleare, potrivit experţilor militari şi în controlul armelor din SUA, informează Reuters, preluată de Agerpres.
Comandantul Comandamentului Strategic al SUA, generalul Anthony Cotton, a declarat Congresului în martie că directiva liderului chinez Xi Jinping, ca armata chineză să fie pregătită să cucerească Taiwanul până în 2027, a condus la o acumulare de arme nucleare care pot fi lansate de pe uscat, din aer şi de pe mare.
În politica sa de apărare naţională din 2023, China şi-a reînnoit angajamentul de lungă durată că nu va fi prima care foloseşte arme nucleare în nicio circumstanţă. Aşa-numita politică „de a nu recurge prima” la armele nucleare include, de asemenea, promisiunea că Beijingul nu va folosi şi nici nu va ameninţa că va folosi arme nucleare împotriva unui stat neînarmat nuclear.
Ca răspuns la întrebări, Ministerul Apărării de la Beijing a declarat că „un război nuclear nu poate fi câştigat şi nu trebuie purtat”. China, a spus ministerul de la Beijing, a aderat la o „strategie nucleară de autoapărare şi urmăreşte o politică de a nu recurge prima la utilizarea armelor nucleare”.
În raportul său anual privind puterea militară chineză, Pentagonul a declarat că, în ciuda poziţiei publice a Chinei, strategia acesteia include probabil o posibilă primă utilizare ca răspuns la atacuri convenţionale care ameninţă viabilitatea forţelor sale nucleare, comanda şi controlul sau care aproximează efectul unui atac nuclear. De asemenea, Beijingul ar lua în considerare probabil să utilizeze prima armele nucleare dacă o înfrângere militară convenţională în Taiwan „ar ameninţa grav” supravieţuirea regimului comunist, a precizat Pentagonul în raportul publicat la sfârşitul anului trecut.
Ministerul Apărării din China a declarat că se opune „oricărei încercări de a exagera aşa-numita „ameninţare nucleară chineză” într-un efort de a defăima şi calomnia China şi de a induce în eroare în mod deliberat comunitatea internaţională”.
China îşi extinde şi modernizează stocul de arme mai rapid decât orice altă putere nucleară şi a acumulat aproximativ 600 de focoase, potrivit Bulletin of the Atomic Scientists, o organizaţie non-profit cu sediul în Chicago.
Organizaţia a declarat că China construieşte aproximativ 350 de noi silozuri de rachete şi mai multe baze noi pentru lansatoare terestre mobile. Se estimează că armata chineză - Armata Populară de Eliberare (PLA) - avea aproximativ 712 lansatoare de rachete terestre, dar nu toate erau destinate armelor nucleare. Dintre aceste lansatoare, 462 pot fi încărcate cu rachete „care pot ajunge în zona continentală a Statelor Unite”, se arată în raport.
Multe dintre lansatoarele PLA sunt configurate pentru rachete cu rază mai scurtă de acţiune destinate atacării ţintelor regionale, dar majoritatea acestora nu sunt configurate pentru un atac nuclear, se arată în evaluarea organizaţiei.
În raportul său, Pentagonul a estimat că PLA va avea peste 1.000 de focoase nucleare operaţionale până în 2030, deoarece urmăreşte să construiască o forţă mai mare, de la rachete de precizie cu randament redus până la rachete balistice intercontinentale cu impact exploziv de mai multe megatone.
Editor : M.L.
