Madonna susține studenții revoltați din Serbia. „Unul dintre cele mai mari proteste studențești de după 1968”

Cântăreața și actrița americană Madonna a distribuit un videoclip în pagina sa de Instagram despre protestele studenților din Serbia. „Ceea ce mass-media nu vă spune este că unul dintre cele mai mari proteste studențești de după 1968 are loc în prezent în Serbia”, se arată în postarea distribuită de Madonna, scrie Vijesti.

Alături de imaginile filmate cu drona, aceasta spune că studenții au închis aproape toate universitățile, iar blocajele de 24 de ore sunt în desfășurare.

„Oamenii de pe străzile din Serbia cer schimbări sistemice și «mai puțină» corupție în Guvern. Profesorii și învățătorii s-au alăturat studenților la protestele lor, iar Guvernul îi amenință cu șomajul. Aceasta este o problemă gravă. Trebuie să facem ca această situație să devină virală și să sprijinim studenții și poporul din Serbia. Suntem alături de Serbia”, se arată în postarea Madonnei.

Imaginile din Serbia sunt însoțite de hit-ul emblematic al Madonnei „Like a Prayer”.

 Zeci de mii de studenţi au manifestat sâmbătă la Novi Sad, în Serbia, pentru a marca împlinirea a trei luni de la prăbuşirea acoperişului gării din oraş, care a declanşat o mişcare naţională de protest împotriva autorităţilor, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Protestatarii au ocupat trei poduri care traversează Dunărea în cel de al doilea oraş ca mărime a ţării de la ora locală 15.00 (14.00 GMT) şi au rămas pe ele trei ore, după care au plecat spre cel mai mare pod din oraş, unde vor să petreacă noaptea.

"Cred că schimbarea va veni datorită acestei generaţii, pentru că şi-a adus energia, ceva de care societatea noastră avea mare nevoie. Nu cred că Novi Sad a mai văzut o astfel de mişcare şi sunt sigur că generaţia Z (tinerii născuţi între anii 1990 şi 2000) vor aduce schimbarea", a declarat Nedeljka Mijanovic, student la drept.

Manifestaţii au avut loc aproape zilnic după moartea a 15 persoane în urma prăbuşirii, pe 1 noiembrie, a unei părţi a acoperişului gării din Novi Sad, care tocmai fusese renovată.

Accidentul a alimentat furia sârbilor împotriva corupţiei şi a absenţei controalelor în marile proiecte de construcţie şi l-a constrâns pe prim-ministru să demisioneze.

"Nu există să ne întoarcem înapoi, nu ne este teamă, nu vom ceda nimic", a declarat pentru AFP Jelena Vuksanovic, studentă la filosofie la Novi Sad, în timp ce manifestanţii se îndreptau spre centrul oraşului, agitând drapele şi pancarte.

Studenţii au preluat conducerea mişcării de protest, una dintre cele mai importante cu care Serbia s-a confruntat în ultimii ani.

Plecarea prim-ministrului Milos Vucevic, anunţată marţi, nu i-a convins pe studenţi să deblocheze universităţile pe care le ocupă de săptămâni.

Ei estimează că încă nu li s-au satisfăcut revendicările: o creştere cu 20% a bugetului pentru învăţământ superior, publicarea tuturor documentelor legate de renovarea gării, arestarea persoanelor suspectate că au agresat studenţi şi profesori de la începutul manifestaţiilor, renunţarea la urmărirea penală a studenţilor arestaţi.

Preşedintele Aleksandar Vucic, care oscilează între apeluri la dialog şi acuzaţii de ingerinţe străine, a graţiat miercuri 13 persoane arestate de la începutul protestului şi a afirmat că noi documente legate de lucrările la gară vor fi publicate.

Zeci de anchete au fost deschise împotriva unor persoane suspectate că i-au atacat pe manifestanţi, iar ministrul finanţelor, Sinisa Mali, a anunţat joi că înscrierea la universitate va costa cu 50% mai puţin.

Joi, sute de studenţi au plecat de la Belgrad pentru a mărşălui spre Novi Sad, un traseu de 80 km în cursul căruia au fost salutaţi de locuitorii din oraşele şi satele traversate.

"Aşa ceva nu se vede decât o dată în viaţă", a declarat Dalibor Mitrovic, de 45 de ani, locuitor din Novi Sad, unde primele grupuri de studenţi au ajuns vineri seară.

Studenţii, care au surprins prin organizarea lor, se ţin la distanţă de partidele de opoziţie, afirmând că nu vor ca mişcarea los să devină politică.

Opoziţia încearcă să-şi găsească locul în această mişcare de contestare şi cere formarea unui guvern de tranziţie însărcinat cu organizarea de alegeri libere.

În faţa manifestaţiilor care nu scad în intensitate, preşedintele ar putea alege să convoace noi alegeri fără a trece prin organizarea unui guvern de tranziţie. Marţi, el şi-a dat un termen de "zece zile" pentru a lua o decizie.

Editor : Marina Constantinoiu