Vaticanul a declarat în schismă și a excomunicat membrii Societății Sfântului Pius al X-lea (SSPX), o mișcare catolică ultraconservatoare cu zeci de mii de adepți în întreaga lume, după ce aceasta a hirotonit episcopi fără aprobarea Papei Leon, scrie The Guardian.
Într-un comunicat emis joi, cardinalul Víctor Manuel Fernández, prefectul Dicasterului pentru Doctrina Credinței din cadrul Sfântului Scaun, a declarat că gruparea aparținând Societății Sfântului Pius al X-lea (SSPX), fondată în localitatea elvețiană Ecône în 1970, a „comis un act de natură schismatică”, fapt care, potrivit dreptului canonic, atrage excomunicarea automată.
Vaticanul a mers mai departe decât se anticipa și a precizat că toți preoții SSPX și toți catolicii care „aderă formal” la această grupare se află în schismă și sunt excomunicați.
„Vaticanul speră că, fiind dur cu episcopii, preoții și credincioșii, unii dintre ei se vor căi și se vor întoarce la Biserica-mamă. Pentru că nu este deloc plăcut să fii excomunicat”, a explicat Andrea Vreede, corespondentă la Vatican pentru postul public olandez NOS.
Papa Leon a făcut o ultimă încercare de a convinge societatea să renunțe la hirotoniri, care au avut loc miercuri în cadrul unei ceremonii încărcate de ritualuri, calificându-le drept „un act schismatic” și „un păcat de o gravitate extremă”. Însă societatea a susținut că hirotonirea unor episcopi care sunt „întru totul fideli” „tradiției” Bisericii Catolice reprezintă „o datorie sacră”.
Aproximativ 16.500 de persoane au participat la ceremonia de la Ecône, printre acestea numărându-se membri ai Forza Nuova, partid politic neofascist din Italia, precum și ai Futuro Nazionale, o nouă formațiune de extremă dreapta care amenință șansele premierului italian Giorgia Meloni de a obține un al doilea mandat la alegerile generale de anul viitor.
Deși este o grupare desprinsă din Biserica oficială, SSPX, care are aproape 1.500 de preoți, seminariști și alți membri aflați în formare vocațională, a reușit să atragă un număr estimat între 150.000 și 200.000 de adepți la nivel mondial, în special în Statele Unite, Franța și Argentina.
Societatea respinge reformele majore rezultate în urma Conciliului Vatican II, reuniunea istorică organizată de Vatican între 1962 și 1965, la care au participat cardinali, patriarhi, episcopi, teologi și alți reprezentanți ai Bisericii. Printre schimbările contestate se numără posibilitatea celebrării liturghiei în limbile locale; până atunci aceasta era oficiată exclusiv în latină. SSPX respinge, de asemenea, dialogul cu alte religii și nu recunoaște celelalte biserici creștine. „Este un grup foarte mic, dar extrem de vocal și foarte orientat spre extrema dreaptă”, a declarat Vreede.
Hirotonirile marchează prima criză semnificativă pentru Papa Leon. De la alegerea sa, în luna mai a anului trecut, primul papă nord-american a făcut din unitatea Bisericii o prioritate și a depus eforturi susținute pentru a vindeca rupturile cu tradiționaliștii, care se adânciseră în timpul pontificatului predecesorului său, Papa Francisc.
Potrivit Andreei Vreede, societatea a avut trei motive pentru a merge înainte cu aceste hirotoniri. În primul rând, având doar doi episcopi în vârstă rămași în funcție, ordinul avea nevoie de noi episcopi. În al doilea rând, membrii SSPX au așteptat după alegerea lui Leon și, observând că acesta poartă veșmintele papale tradiționale și a reluat obiceiul retragerilor estivale la Castel Gandolfo, lângă Roma, au sperat că va fi mai tolerant față de ei decât Francisc. Au descoperit însă că noul papă urmează în mare măsură aceeași linie ca predecesorul său.
În cele din urmă, societatea speră să profite de ascensiunea globală a extremei drepte. „Lumea se îndreaptă tot mai mult spre extremism, iar ei cred că ar putea prospera în acest context”, a adăugat Vreede, care se așteaptă ca Papa Leon să continue să prioritizeze unitatea și să nu încerce să facă concesii tradiționaliștilor.
Acesta este primul conflict dintre Vatican și SSPX după 1988, când arhiepiscopul Marcel Lefebvre, fondatorul societății, și cei patru episcopi pe care îi hirotonise fără aprobarea papei de atunci, Ioan Paul al II-lea, au fost excomunicați. Printre aceștia s-a aflat și episcopul britanic Richard Williamson. În 2009, Papa Benedict al XVI-lea a ridicat excomunicările. Cu puțin timp înainte, Williamson provocase indignare internațională prin negarea Holocaustului.
„Leon va fi foarte nemulțumit de ceea ce s-a întâmplat, dar a considerat situația inevitabilă”, a concluzionat Vreede. „S-a mai întâmplat în trecut și s-ar putea întâmpla din nou. Este o neplăcere, dar nu îl va afecta. Nu este o schismă foarte importantă și cred că oamenii vor aprecia consecvența sa.”
Editor : M.I.
