Sari la conținut

Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu făcut în SUA. Cele trei știri false care l-ar fi transformat pe Donald Trump în președinte

Donald Trump a spus de mai multe ori că implicarea Rusiei în compania electorală din 2016 nu a schimbat cu nimic rezultatul final al alegerilor. Mai mult, a susținut - în mod eronat - că serviciile de inteligență, dar și legiutorii americani sunt de aceeași părere, scrie Washington Post. Teama cea mai mare a președintelui american este că Rusia și fenomenul „fake news” (n.r. „știri false”) ar afecta legitimitatea mandatului pe care l-a câștigat.

Donald Trump Holds Campaign Rally In Dallas

DALLAS, TX - SEPTEMBER 14: Republican presidential candidate Donald Trump speaks during a campaign rally at the American Airlines Center on September 14, 2015 in Dallas, Texas. More than 20,000 tickets have been distributed for the event. (Photo by Tom Pennington/Getty Images)

Temerile lui Donald Trump sunt cât se poate de întemeiate, însă, iar președintelui american în funcție cu siguranță nu-i vor plăcea rezultatele unei cercetări efectuate la Universitatea de Stat din Ohio. Studiul s-a viralizat rapid zilele acestea, mai ales în contextul scandalului Cambridge Analytica - companie care s-ar fi implicat în campania electorală a lui Trump și care ar fi colectat datele a 87 de milioane de useri Facebook, fără ca aceștia să știe.

Potrivit studiului universității din Ohio, materialele de tip fake news au jucat cel mai probabil un rol semnificativ în scăderea ratei de simpatie a americanilor pentru Hilary Clinton, în ziua alegerilor. Aceasta cercetare este printre primele în care oameni de știință încearcă să înțeleagă cum fenomenul fake news afectează votul popular. Rezultatele cercetării sugerează, de altfel, că 4% dintre americanii care l-au votat pe Barack Obama în 2012 au fost descurajați prin intermediul unor știri false să-l voteze tot pe candidadtul democrat la alegerile din 2016 - Hilary Clinton.

Richard Gunther, Paul A. Beck and Erik C. Nisbet - cei trei autori ai studiului - au inclus în cercetare trei materiale de tip fake news care au circulat pe rețelele de socializare în timpul campaniei electorale din 2016. Aceștia au folosit știrile pentru a gândi un chestionar cu 281 de întrebări la care au răspuns printre mulți alții și 585 de suporteri ai lui Obama. 23% dintre aceștia nu au votat-o pe Clinton - fie au ales să nu se prezinte la alegeri, fie au votat pentru un alt candidat. Dintre cei care au ales să voteze pentru un alt candidat, 10% au pus ștampila pe Trump.

Iată care sunt cele trei știri false și procentul suporterilor lui Obama care au crezut cel puțin că sunt „probabil adevărate” în timpul campaniei pentru alegerile din 2016:

  • Hilary Clinton este grav bolnavă - 12%;
  • Papa Francisc îl susține pe Trump - 8%;
  • Hilary Clinton a aprobat vânzări de armament către jihadiști, „inclusiv ISIS” - 20%

Per total, aproximativ un sfert (25%) din votanții lui Obama în 2012 au crezut cel puțin una dintre aceste fake news. Din acest grup, doar 45% au votat cu Clinton. Dintre cei care nu au crezut niciuna dintre cele trei „știri”, 89% au pus ștampila pe Clinton.

Aceste date nu demonstrează că fenomenul „fake news” a făcut diferența la alegeri. Un studiu recent efectuat la Universitatea Princeton despre consumul de știri false în timpul campaniei din 2016 a concluzionat că 2,6% dintre articolele de tip hard-news publicate spre sfârșitul campaniei au fost bazate pe știri false. Aceste materiale au ajuns mai ales la susținători înrăiți ai unuia dintre candidații la alegeri și probabil nu le-au influențat votul. Și nu ar fi o surpriză ca votanții lui Obama care nu sunt neapărat susținători ai Partidului Democrat american să fi fost mai înclinați să creadă materiale de tip fake news despre Clinton, mai ales pentru că le întărea decizia deja luată de a nu o vota.

Așa că cercetătorii de la Universitatea de Stat din Ohio au folosit analiza multivariată a datelor pentru a studia alți factori - precum sexul, rasa, vârsta, educația, viziunile politice și chiar impresiile de tip personal pe care votanții le aveau față de Clinton sau Trump - și impactul acestora în rezultatul final al alegerilor. Potrivit cercetătorilor, toți acești factori combinați pot explica de ce 38% dintre votanții lui Obama nu au pus ștampila și pe Clinton. Însă 11% dintre cei care care l-au votat pe Obama în 2012, însă nu și pe Clinton în 2016 au fost influențați strict de cele trei știri false.

„Nu putem demonstra că fenomenul fake news a fost responsabil pentru faptul că vechii votanți ai lui Obama au ales să nu voteze candidatul democrat în 2016. Însă aceste date sugerează puternic că expunerea la fake news a avut un impact semnificativ în decizia de a vota cu un candidat sau altul”, scriu autorii studiului.

Cum se traduce acest lucru în procente de vot și dacă a răsturnat rezultatul alegerilor este marea întrebare - una care pare să-l preocupe inclusiv pe Trump. Este dificil de știut ce influență a avut fenomenul fake news în cele trei state care l-au făcut președinte al SUA: Michigan, Pennsylvania și Wisconsin. Însă faptul că Hilary Clinton a pierdut în aceste trei state divizate cu mai puțin de un procent înseamnă că și un impact minor al implicării Rusiei și/sau a fenomenului fake news ar fi putut schimba rezultatul alegerilor.

Pornind de aici, cei de la Washington Post au făcut un experiment: care ar fi fost rezultatul alegerilor din 2016 fără fenomenul fake news și cu acesta. Mai exact, directorul de statistică al cotidianului, Scott Clement, a simulat două tipuri de alegeri. Este un tip de cercetare superficială, notează publicația americană, însă cu un rezultat previzibil: este foarte posibil ca Hilary Cinton să fi pierdut cursa pentru Casa Albă din cauza unor fantezii aruncate pe rețelele de socializare și care au ajuns să se viralizeze.