Republica Moldova sărbătoreşte azi 26 de ani de independenţă faţă de Uniunea Sovietică. Preşedintele Igor Dodon şi premierul Pavel Filip au depus coroane de flori la statuia domnitorului Ştefan cel Mare, dar dincolo de acest moment strict protocolar, liderii de la Chişinău au urmat agende diferite.
Igor Dodon a decorat, alături de cetăţeni moldoveni, şi doi cetăţeni ruşi, plus un jurnalist german. Potrivit unui comunicat al administraţiei prezidenţiale, toţi cei decoraţi au adus servicii statului moldovean. Printre cei decorați nu se numără nicio personalitate proeuropeană.
În ceea ce-l priveşte, premierul a calificat drept iresponsabile orice apeluri privind renunţarea la integrarea europeană a Republicii Moldova.
„Circumstanțele politice și curajul unei generații de politicieni au dus la apariția Republicii Moldova. Însă în actualul context regional sunt periculoase demagogia și populismul. Mergem pe drumul european, am ales conștient asta. Numai un om rău intenționat poate nega progresele. Sunt convins că apelurile la revizuirea vectorului european sunt iresponsabile și periculoase”, a spus premierul Pavel Filip la ceremonia specială de marcare a Independenței, la care președintele Dodon nu a participat.
De altfel, președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a anunțat blocarea amendamentelor aprobate de către Parlament la Codul Muncii, potrivit cărora la data de 9 mai, pe lângă Ziua Victoriei, să fie sărbătorită și Ziua Europei, informează life.ru, citat de UNIMEDIA.
Potrivit jurnaliștilor ruși, șeful statului a subliniat că nu intenționează să promulge această inițiativă. Dodon spune că în Republica Moldova data de 9 mai a fost și va fi sărbătorită drept Ziua Victoriei.
Unimedia precizează că, în acest an Ziua Victoriei şi Ziua Europei au fost sărbătorite în aceeaşi zi, la 9 mai, după ce la sfârșitul lunii aprilie, Parlamentul a decis ca cele două sărbători să fie marcate concomitent.
Pe fondul destrămării Uniunii Sovietice, Republica Moldova şi-a proclamat independenţa la 27 august 1991. În centrul Chişinăului a fost convocată Marea Adunare Naţională, iar Parlamentul, reunit în şedinţă extraordinară, a adoptat Declaraţia de Independenţă, drapelul tricolor si imnul de stat „Deşteaptă-te române”, cu majoritate absolută de voturi. Timp de patru ani, România și Moldova au avut același imn de stat.
România a fost prima care a recunoscut independenţa Republicii Moldova, în aceeaşi zi în care a aceasta a fost proclamată.
În 1994, moldovenii au renunțat la „Deșteaptă-te, române” ca imn de stat, înlocuindu-l cu câteva strofe din poezia „Limba noastră” de Alexei Mateevici, pe o melodie compusă de Alexandru Cristea (1890-1942).
Citiți și: Cum și-a declarat Republica Moldova independența față de URSS