Vladimir Putin încearcă să transforme amenințarea migrației în masă în armă pentru a diviza și slăbi Europa, în timp ce susținătorii Ucrainei se luptă să rămână uniți pentru a învinge Rusia, a spus vineri Kaja Kallas, premierul Estoniei, într-o declarație în care a vorbit despre consecințele negative ale înfrângerii Ucrainei pentru Europa.
„Ceea ce adversarii noștri știu este că migrația este vulnerabilitatea noastră”, a spus ea. „Scopul este de a face viața într-adevăr imposibilă în Ucraina, astfel încât să existe presiune asupra migrației în Europa și asta este ceea ce fac.”
Ea a spus că Rusia a creat deja presiunea migrației prin perturbările din Siria și Africa făcute prin intermediul grupării paramilitare Wagner.
„Cred că trebuie să înțelegem că Rusia folosește migrația ca armă. Adversarii noștri folosesc ca armă migrația. Ei împing migranții peste graniță și creează probleme pentru europeni, iar având în vedere drepturile omului, trebuie să îi accepți pe acești oameni. Și aceasta este, desigur, apă la moară pentru extrema dreaptă”, a mai spus premierul estonian.
Kallas a făcut declarațiile la o conferință de presă desfășurată la Tallinn, în care a recunoscut că situația ucrainenilor de pe front este „foarte gravă” și că promisiunile europene că vor fi trimise arme și muniții nu au fost îndeplinite, lucru care ar putea fi rectificat prin preluarea coordonării acestor livrări de către NATO. „Problema este că promisiunile noastre nu salvează vieți”, a spus ea.
Cu o zi în urmă, toto la Tallin, fostul președinte al Estoniei, Toomas Ilves, a prezis că, dacă Ucraina va cădea în mâinile Rusiei, până la 30 de milioane de ucraineni vor încerca să fugă. „Aceasta este amenințarea cu care ne confruntăm din cauza inacțiunii noastre”, a spus el, subliniind că Europa a avut o „cădere completă” atunci când s-a confruntat cu două milioane de refugiați din Orientul Mijlociu în 2015.
Kallas a mai spus că atacurile rusești vizează acum orașele ucrainene în fiecare zi și în fiecare noapte și că unele țări din Europa nu văd amenințarea unei înfrângeri ucrainene în același mod. „Nu văd și nu cred că dacă Ucraina cade, Europa este în pericol”, a spus ea.
Considerată ca un posibil succesor al lui Josep Borrell în funcția de Înalt comisar al UE pentru politică externă, Kallas a citat legăturile dintre conflictele din Azerbaidjan și Armenia, Orientul Mijlociu și Marea Chinei de Sud. Ea a spus că aceeași eroare a fost făcută în anii 1930 cu privire la invazia italiană a Etiopiei, ocupația germană a Austriei și războiul chino-japonez.
„Lecția din 1938 și 1939 este că dacă agresiunea dă roade undeva, ea va fi preluată în altă parte. Înfrângerea Ucrainei este ceva din care vor învăța toți agresorii. Vor afla că în 2024, fără îndoială, poți să colonizezi o altă țară și nu ți se întâmplă nimic”, a spus Kallas.
Premierul Estoniei a menționat și câțiva „pași mici pentru consolidarea arhitecturii europene de apărare” care se pot face, inclusiv un fond european de apărare, creșterea cheltuielilor individuale pentru apărare ale statelor naționale și propunerea unei obligațiuni de apărare partajate pentru a spori cheltuielile.
Kallas a negat că Estonia a avut discuții serioase despre trimiterea de trupe în Ucraina, argumentând în același timp că este mai bine dacă Putin „continuă să ghicească” despre planurile Europei și că faptul că Ucraina nu se mișcă suficient de repede pentru a mobiliza mai multe trupe este una din problemele valide ale acestui conflict.
Editor : M.I.
