Serviciile de informații occidentale au adunat dovezi că Rusia discută posibilitatea unui atac direct asupra statelor membre NATO, potrivit comisarului european pentru apărare, Andrius Kubilius, citat de Gazeta Wyborcza.
Kubilius a spus că aceste semnale trebuie tratate cu cea mai mare seriozitate, subliniind că Occidentul nu își poate permite să subestimeze intențiile Moscovei în contextul războiului din Ucraina.
Comisarul s-a referit la evaluările serviciilor de informații occidentale care indică faptul că Kremlinul explorează activ scenarii pentru potențiale atacuri împotriva Alianței.
Avertismente similare au fost formulate anterior de serviciile de informații germane, care au confirmat, de asemenea, că astfel de discuții au loc în cercurile militare și politice ruse.
Kubilius a subliniat că aceste informații ar trebui să servească drept semnal de alarmă pentru Europa, adăugând că pregătirea în domeniul apărării trebuie să devină acum o prioritate absolută.
Oficialul UE a reamintit declarațiile făcute în 2025 de generalul Alexus Grynkewich, comandantul Armatei SUA în Europa și al Forțelor Aliate NATO. Grynkewich avertizase că Statele Unite și aliații săi europeni ar putea avea la dispoziție doar aproximativ un an și jumătate pentru a se pregăti pentru posibilitatea unui conflict global care să implice atât Rusia, cât și China.
El a avertizat că aceste două puteri autoritare ar putea coordona acțiuni militare până în 2027, reprezentând o provocare fără precedent pentru securitatea occidentală.
Kubilius a remarcat că, în ciuda pierderilor umane și materiale enorme, Rusia a continuat să se adapteze și să-și extindă producția de arme. „Putin se aștepta să ajungă la Kiev în trei zile de la invazie”, a spus el. „În schimb, războiul a evoluat, iar Rusia s-a adaptat schimbărilor tehnologice, menținând în același timp producția de arme la scară largă.”
Comisarul a descris Ucraina ca fiind un „laborator al apărării moderne”, subliniind că aliații occidentali trebuie să învețe nu numai din reziliența Ucrainei, ci și din inovarea și adaptabilitatea acesteia.
El a afirmat că Kievul este gata să împărtășească experiența sa pe câmpul de luptă și expertiza tehnologică cu partenerii europeni pentru a-i ajuta să se pregătească pentru o eventuală agresiune rusă. Cu toate acestea, el a avertizat că simpla achiziționare de drone interceptatoare sau importul de sisteme de arme nu este suficient.
Dronele Rusiei în spațiul NATO
În ultimele luni, Rusia a intensificat incursiunile cu drone în spațiul aerian european, Polonia, Danemarca, Norvegia, România și statele baltice raportând incidente cu UAV-uri neidentificate deasupra teritoriilor lor. Multe dintre aceste țări, a spus Kubilius, încă nu dispun de mijloacele necesare pentru a contracara în mod eficient astfel de atacuri. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a oferit deja asistență, iar Polonia și Danemarca au anunțat planuri de integrare a tehnologiei ucrainene de combatere a dronelor în sistemele lor de apărare.
Kubilius a lăudat capacitatea Ucrainei de a inova sub presiune, subliniind start-up-urile sale înfloritoare din domeniul apărării și metodele flexibile de producție. „Ucrainenii au învățat să funcționeze fără o birocrație rigidă”, a spus el. „Producătorii lor de drone funcționează ca batalioane independente - producând, testând și îmbunătățind propriile sisteme direct pe câmpul de luptă.”
În același timp, rapoartele serviciilor de informații militare din Kiev sugerează că Rusia se pregătește pentru un efort masiv de reînarmare. În septembrie 2025, șeful serviciilor de informații de apărare din Ucraina, Kirilo Budanov, a dezvăluit că Moscova a aprobat un plan cuprinzător de reconstrucție și modernizare a forțelor sale armate, cu scopul de a atinge o pregătire operațională completă pentru o confruntare la scară largă cu Europa.
Strategia de reînarmare se va desfășura în două etape – prima până în 2030, iar a doua până în 2037. Potrivit lui Budanov, doar faza inițială reprezintă cel mai mare program de modernizare a armamentului din anii 1980, cu un cost estimat de aproximativ 1,2 trilioane de dolari. El a avertizat că acest efort, dacă va fi finalizat, va spori semnificativ capacitatea Rusiei de a purta război dincolo de granițele Ucrainei.
Kubilius a concluzionat că Europa trebuie să învețe direct din experiența Ucrainei și să-și accelereze propria transformare în domeniul apărării. „Trebuie să învățăm flexibilitatea, inovarea și rapiditatea de la ucraineni”, a spus el. „Ei ne arată cum arată apărarea modernă și ce va fi necesar dacă vrem să rezistăm la ceea ce ar putea urma.”
Editor : A.R.
