Preşedinţii rus şi american, Vladimir Putin şi Donald Trump, vor aborda vineri la întâlnirea lor în Alaska "toate chestiunile acumulate" în relaţiile bilaterale ruso-americane, a transmis miercuri Ministerul rus de Externe, care consideră "nesemnificative" consultările pe care un grup de lideri europeni le vor avea prin videoconferinţă cu Trump pentru a încerca să-l determine pe acesta să apere interesele Ucrainei la summitul cu Putin.
"Considerăm acţiunile cerute de europeni drept acţiuni politice şi practic nesemnificative. La nivel verbal, europenii susţin eforturile diplomatice ale Washingtonului şi Moscovei pentru soluţionarea crizei ucrainene, dar în realitate Uniunea Europeană le sabotează", a remarcat un responsabil din Ministerul rus de Externe, Alexei Fadeiev.
Potrivit acestuia, summitul Putin-Trump care se va desfăşura vineri în Alaska „trebuie să le permită liderilor să se concentreze pe abordarea tuturor problemelor acumulate, începând cu criza ucraineană şi terminând cu obstacolele care împiedică desfăşurarea normală a dialogului bilateral", relatează agenţiile AFP şi EFE, potrivit Agerpres.
Diplomatul rus a mai spus că Rusia nu şi-a schimbat poziţia de principiu asupra soluţionării conflictului ucrainean şi îşi menţine cererile deja formulate de Putin anul trecut, inclusiv neutralitatea Ucrainei şi un statut de ţară liberă de arme nucleare pentru aceasta.
Pe de altă parte, reprezentantul MAE rus a susţinut că Moscova nu a primit din partea Kievului niciun răspuns oficial referitor la o propunere prezentată de Rusia la Istanbul de creare a trei grupuri de lucru (politic, militar şi umanitar) pentru impulsionarea negocierilor de pace.
Liderii europeni şi-au intensificat contactele şi reacţiile în sprijinul Ucrainei, încercând să-l apropie de poziţiile europene pe preşedintele american Donald Trump, înaintea summitului pe care acesta îl va avea vineri cu preşedintele rus Vladimir Putin.
Cancelarul german Friedrich Merz a organizat pentru miercuri după-amiază o videoconferinţă la care vor lua parte şefii de stat sau de guvern din Franţa, Regatul Unit, Italia, Polonia şi Finlanda, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, secretarul general al NATO, Mark Rutte, precum şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Aceştia vor participa apoi în aceeaşi zi şi în acelaşi format la o videoconferinţă cu Donald Trump. Tot miercuri are loc şi o reuniune prin videoconferinţă a liderilor ţărilor din aşa-numita "coaliţie a voluntarilor", un grup de ţări care susţin Ucraina în războiul cu Rusia.
Rusia a cerut până în prezent Ucrainei să-i cedeze oficial cele patru regiuni controlate parţial de armata rusă (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson), precum şi peninsula Crimeea anexată în 2014, să renunţe la aspiraţia de aderare la NATO şi să-şi diminueze capacităţile militare.
Aceste condiţii au fost descrise de Ucraina ca fiind inacceptabile şi a cerut retragerea completă a trupelor ruse de pe teritoriul său, precum şi garanţii de securitate occidentale, inclusiv continuarea livrărilor de arme şi, ca substitut în lipsa aderării la NATO, desfăşurarea unui contingent militar european pe teritoriul ucrainean de către ţări din "coaliţia voluntarilor", desfăşurare faţă de care Rusia se opune categoric.
Înaintea reuniunii prin videoconferinţă desfăşurată miercuri la iniţiativa cancelarului german, statele Uniunii Europene, cu excepţia Ungariei, au emis o declaraţie prin care au cerut ca orice negocieri "semnificative" privind Ucraina să se desfăşoare numai după ce Rusia, care a reuşit în ultimele zile o înaintare notabilă pe frontul din estul Ucrainei, va accepta o "încetare a focului sau o diminuare a ostilităţilor".
În aceeaşi declaraţie a statelor UE se solicită implicarea directă a Ucrainei în negocieri şi se subliniază că frontierele "nu pot fi schimbate prin forţă", după ce Trump a sugerat ideea unui schimb de teritorii pentru un acord de pace ruso-ucrainean.
Editor : A.R.
