Potrivit ziarului Vedomosti, care citează surse academice, directiva se referă în mod specific la călătoriile în țări incluse pe lista statelor pe care Rusia le consideră „ostile” din cauza aderării lor la sancțiuni - inclusiv membri ai Uniunii Europene, Statele Unite, Canada, Coreea de Sud, Japonia și Singapore.
Invitațiile din străinătate vor fi supuse controalelor
Într-un comunicat oficial semnat de ministrul adjunct al Educației și Științei, Konstantin Moghilevski, ministerul a menționat că invitațiile din partea instituțiilor străine vor fi supuse unor controale pentru a se stabili dacă misiunile științifice sunt politizate. La unele universități federale ruse, mai multe misiuni de cercetare și misiuni planificate pentru primăvara anului 2026 ar fi fost deja suspendate chiar înainte de publicarea instrucțiunilor ministeriale.
Conform acelorași surse, începând cu 2024, universități precum Universitatea de Stat din Moscova și Școala Superioară de Economie (HSE) au început să își reorienteze cercetătorii către țări din Asia și Orientul Mijlociu – cum ar fi Turcia, Iranul și Arabia Saudită – deși această realocare nu se aliniază întotdeauna cu interesele științifice ale cercetătorilor implicați.
Măsura pare să afecteze în special disciplinele considerate sensibile din motive de securitate, în timp ce cercetătorii din domeniul științelor umaniste au continuat, potrivit ziarului, să mențină schimburi și să publice cu colegii europeni chiar și recent.
Cazul Butiaghin
Această nouă concentrare instituțională asupra călătoriilor academice sosește pe fondul unui climat diplomatic deja tensionat, marcat de cazul arheologului rus Aleksandr Butiaghin. Butiaghin – cunoscut pentru cercetările sale ample la situl arheologic Mirmekion din Crimeea și rolul său la Muzeul de Stat Ermitaj – a fost arestat în Polonia în decembrie 2025 la cererea autorităților ucrainene, care îl acuză de efectuarea de săpături neautorizate pe teritoriul anexat de Rusia.
Autoritățile de la Kiev susțin că săpăturile din Crimeea după anexarea din 2014 nu au fost autorizate de instituțiile ucrainene și au cauzat daune patrimoniului cultural.
Polonia l-a reținut pe Butiaghin, în timp ce extrădarea sa în Ucraina se află în centrul unei proceduri legale, instanțele poloneze confirmând posibilitatea legală de a proceda în conformitate cu legislația locală.
Rusia a reacționat dur la arestarea lui Butiaghin, rechemându-l pe ambasadorul Poloniei și calificând acuzațiile ca fiind nefondate și motivate politic, insistând că Crimeea este parte integrantă a teritoriului rus.
„Nu amestecați politica cu știința”?
În dezbaterea academică internă, unii cercetători și critici susțin că știința ar trebui să rămână un domeniu separat de geopolitică.
Alții notează că, în ultimii ani, odată cu creșterea tensiunilor și a sancțiunilor internaționale, cercetătorilor ruși le este mai greu să participe la proiecte, conferințe și publicații internaționale, cu consecințe asupra mobilității științifice și a prestigiului academic al țării.
Cazul Butiaghin – un om care, potrivit susținătorilor săi, se definește drept „om de știință”, în afara politicii – a evidențiat pentru mulți ambiguitatea dintre libertatea științifică și implicațiile geopolitice.
Deși arestarea sa nu privește direct utilizarea politică a cercetării, episodul a fost interpretat de autoritățile ruse ca un semnal de alarmă cu privire la modul în care evenimentele judiciare internaționale pot afecta mobilitatea globală a cadrelor universitare.
