Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins vineri speculaţiile potrivit cărora ministrul rus de externe Serghei Lavrov ar fi căzut în dizgraţia preşedintelui Vladimir Putin, relatează Reuters.
Răspunzând la o întrebare adresată în cadrul briefingului zilnic cu jurnaliştii, Peskov a afirmat că astfel de sugestii „nu corespund realităţii” şi că Lavrov îşi continuă atribuţiile de ministru de externe.
Publicaţia rusă Moscow Times, redactată de jurnalişti ruşi în exil, a scris joi că şeful Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov, pare să fi căzut în dizgraţie la Kremlin după discuţia dintre el şi secretarul de stat american Marco Rubio, care a dus la anularea summitului dintre Vladimir Putin şi Donald Trump.
Lavrov, în vârstă de 76 de ani, care conduce Ministerul Afacerilor Externe de peste 20 de ani, nu a participat la ultima şedinţă a Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, pe care Putin a convocat-o marţi. La întâlnirea cu membrii permanenţi ai Consiliului rus de Securitate, printre care se numără şi Lavrov, Putin a dat instrucţiuni responsabililor ruşi să elaboreze propuneri privind reluarea testelor nucleare, pe care Rusia le-a efectuat ultima dată în 1990.
Lavrov „a lipsit motivat” de la şedinţă, a declarat o sursă pentru ziarul „Kommersant”, după ce şeful diplomaţiei ruse a fost singurul membru permanent al Consiliului rus de Securitate care a lipsit de la această şedinţă importantă.
În acelaşi timp, Lavrov a pierdut statutul de şef al delegaţiei ruse la summitul G20.
Anul acesta, delegaţia va fi condusă de Maksim Oreşkin, adjunctul şefului administraţiei prezidenţiale, a anunţat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Potrivit acestuia, decizia de numire a lui Oreşkin a fost luată de Putin.
Veteran al diplomaţiei ruse, fost reprezentant permanent al Federaţiei Ruse la Consiliul de Securitate al ONU, Lavrov a purtat pe 21 octombrie o convorbire telefonică cu omologul american Marco Rubio, în cadrul căreia urma să discute condiţiile viitorului summit Putin-Trump de la Budapesta. După convorbire, Rubio i-a recomandat însă lui Trump să anuleze întâlnirea, iar anularea summitului a fost urmată şi de sancţiuni din partea SUA împotriva companiilor ruse Rosneft şi Lukoil – primele de la revenirea lui Trump la Casa Albă. Surse Reuters, familiarizate cu situaţia, au relatat că motivul a fost poziţia intransigentă a Kremlinului, care „voia prea mult” şi care a refuzat o încetare a focului în Ucraina.
De altfel, după conversaţia eşuată cu Rubio, Lavrov a vorbit din nou despre „regimul nazist” de la Kiev şi a cerut eliminarea „cauzelor primare ale conflictului”. Încetarea imediată a focului va duce la faptul că o mare parte a Ucrainei „va rămâne sub conducerea regimului nazist”, iar Occidentul va „alimenta” din nou armata ucraineană cu arme, pentru „acţiuni teroriste sub forma atacurilor asupra infrastructurii civile” a Rusiei, a argumentat Lavrov.
Editor : A.R.
